OMS: Rezistența la antibiotice pune în pericol milioane de vieți
Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) dezvăluie niveluri ridicate de rezistență la bacterii, care provoacă infecții în sânge ce pun în pericol viața. Datele vin din rapoartele a 87 de țări.
Pentru prima dată, raportul Global Antimicrobian Resistance and Use Surveillance System (GLASS) oferă date privind ratele rezistenței antimicrobiene (AMR) precum și date despre consumul de antimicrobiene în 27 de țări.
Raportul arată că au fost raportate niveluri ridicate (peste 50%) de rezistență la bacteriile care provoacă frecvent infecții ale sângelui în spitale, cum ar fi Klebsiella pneumoniae și Acinetobacter spp. Aceste infecții care pun viața în pericol necesită tratament cu antibiotice de ultimă instanță, cum ar fi carbapenemele. Cu toate acestea, 8% dintre infecțiile sângelui cauzate de Klebsiella pneumoniae au fost raportate ca rezistente la carbapeneme, crescând riscul de deces din cauza infecțiilor imposibil de gestionat.
Infecțiile bacteriene comune devin din ce în ce mai rezistente la tratamente. Peste 60% dintre cazurile cu Neisseria gonorrhea au demonstrat rezistență la unul dintre cele mai utilizate antibacteriene orale, ciprofloxacina. Peste 20% dintre cazurile de infecție cu E.coli – cel mai frecvent agent patogen în infecțiile tractului urinar – au fost rezistente atât la medicamentele de primă linie (ampicilină și co-trimoxazol), cât și la tratamentele de linia a doua (fluorochinolone).
„Rezistența la antimicrobiene subminează medicina modernă și pune în pericol milioane de vieți”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Pentru a înțelege cu adevărat amploarea amenințării globale și pentru a crea un răspuns eficient de sănătate publică la AMR, trebuie să extindem testele microbiologice și să furnizăm date de calitate în toate țările, nu doar în cele mai bogate.”, a precizat oficialul potrivit uinui comunicat al OMS.
În ultimii 4 ani, infecțiile din sânge datorate rezistentei Escherichia coli și Salmonella spp. și infecțiile rezistente cu gonoree au crescut cu cel puțin 15% comparativ cu ratele din 2017. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a identifica motivele din spatele creșterii observate a AMR și în ce măsură aceasta este legată de spitalizările crescute și de tratamentele cu antibiotice în timpul pandemiei de COVID-19. Pandemia a însemnat, de asemenea, că mai multe țări nu au putut raporta date pentru 2020.
Nivelurile medii globale ale AMR au fost de 42% (E. Coli) și 35% (Staphylococcus aureus rezistent la meticilină – MRSA) – cei doi indicatori AMR Sustainable Development Goal. Dar atunci când au fost luate în considerare numai țările cu o acoperire mare de testare, aceste niveluri au fost semnificativ mai mici, la 11% și, respectiv, 6,8%.
În ceea ce privește consumul de antimicrobiene, 65% din 27 de țări raportoare au îndeplinit obiectivul OMS de a se asigura că cel puțin 60% dintre antimicrobienele consumate sunt din grupul de antibiotice „ACCESS”, adică antibiotice care – conform clasificării WHO AWaRE – sunt eficiente în o gamă largă de infecții comune și au un risc relativ scăzut de a crea rezistență.
Ratele AMR rămân dificil de interpretat din cauza acoperirii insuficiente a testelor și a capacității slabe de laborator, în special în țările cu venituri mici și medii. Pentru a depăși acest decalaj critic, OMS va urma o abordare în două direcții care vizează generarea de dovezi pe termen scurt prin sondaje și consolidarea capacității pe termen lung pentru supravegherea de rutină. Aceasta va presupune introducerea unor anchete naționale reprezentative privind prevalența AMR pentru a genera date de referință și tendințe pentru dezvoltarea politicilor și monitorizarea intervențiilor și o creștere a laboratoarelor de calitate asigurată care raportează date reprezentative pentru AMR la toate nivelurile sistemului de sănătate.
