Disbioza sau dezechilibrul florei intestinale, de la inflamație cronică la instalarea unor patologii cronice

Disbioza intestinală sau pe înțelesul tuturor dezechilibrul florei intestinale afectează milioane de oameni din lumea întreagă. Un dezechilibru apărut la nivel intestinal - cauzat de un episod acut de enterocolită sau o toxiinfecție alimentară, de infecții parazitare sau factori de mediu, de o dietă haotică poate duce la apariția unor simptome recurente care s-ar putea să perturbe starea de sănătate. Alimentația avută în vacanțe poate provoca uneori astfel de dezechilibre intestinale. Medicii atrag atenția că disbioza intestinală poate avea efecte nefaste asupra organismului.

Disbioza sau dezechilibrul florei intestinale, de la inflamație cronică la instalarea unor patologii cronice

Dezechilibrul florei intestinale sau disbioza intestinală poate genera apariția unor simptome digestive ușoare sau de scurtă durată, dar aceste simptome ignorate, pot conduce la un dezechilibru mai grav sau instalat pe o perioadă mai lungă de timp, ceea ce poate conduce mai departe la inflamație cronică și, de aici, chiar la instalarea unor patologii cronice.

,,Simptomele dezechilibrului microbiomului includ balonarea, intoleranța alimentară, erupțiile cutanate, ceața creierului și rezistența la pierderea în greutate. Microbiomul este  implicat în mai multe procese metabolice, crește imunitatea la o varietate de boli și are un impact critic asupra interacțiunii dintre organele tale. Când există o perturbare a echilibrului dintre microbii „buni” și „răi” sau anumiți microbi sunt dislocață în părți necorespunzătoare ale corpului, aceasta este momentul în care boala are posibilitatea să apară”, a declarat conf.univ. dr. Sanda Maria Crețoiu Fondator si CEO la NutriMed Express. În cadrul primului webinar organizat de Teste de Bine ,,Evaluarea florei intestinale în tratamentul bolilor cronice”, medicul Sanda Crețoiu a vorbit despre disbioză și despre consecințele acesteia, imunologice, nutriţionale și metabolice asupra întregului organism.

În opinia medicului, alimentația joacă un rol fundamental în menținerea sănătății și a echilibrului florei.

,,Trebuie să mâncăm alimente care ne hrănesc bacteriile intestinale, ceea ce am numit alimente prebiotice. Alimentele precum usturoiul, sparanghelul, prazul, ceapa, ovăzul, lintea și anghinarea, precum și alimentele fermentate precum usturoiul, varza murată și murăturile acționează ca prebiotice”, a precizat dr. Sanda Crețoiu.

 Una din cauzele generatoare de inflamație cronică din organism o reprezintă alimentele consumate. Atunci când un aliment nu este bine procesat de organism, în special dacă avem un dezechilibru la nivel intestinal, fragmente din el trec de bariera intestinală și ajung în sânge. Durerile abdominale recurente, în special după mese, balonarea, tulburările de tranzit intestinal, constipația sau diareea, migrenele și stările de vomă, retenția de apă sunt toate simptome care pot indica o stare de inflamație în organism, care în timp poate conduce la instalarea unor afecțiuni grave precum sindromul de intestin iritabil, boala Crohn sau chiar boli autoimune. Potrivit unui articol publicat în Revista Asociației Române pentru Studiul Durerii ,,durerea abdominală este un simptom obişnuit, ce duce la milioane de vizite ale pacienţilor la medic”, iar ,,aceşti pacienţi necesită resurse monetare considerabile, având costuri anuale de 16,6 miliarde de dolari în Statele Unite şi 28,4 miliarde de euro în Europa”.

 Identificarea problemelor alimentare este dificilă, iar deseori este necesar un test paraclinic care să arate reacția întârziată, reacția imună prin anticorpi IgG. Alimentul care nu este procesat corect este sesizat de organism ca fiind o problemă, sistemul imunitar se activează și produce anticorpi specifici IgG pentru a anihila aceste “corpuri străine”. Anticorpii IgG se atașează de acești “intruși” formând complexe imune care circulă și se pot depune oriunde în organism, în zonele deja sensibilizate, în funcție de predispoziția genetică sau alți factori, generând inflamație cronică. Acesta este mecanismul biochimic al alergiilor alimentare întârziate, cunoscute și sub denumirea mai puțin științifică, ca sensibilități alimentare.

,,Alergia alimentară întârziată este o afecțiune cronică, iar oamenii ar trebui să fie mult mai conștienți de ceea ce reprezintă. De obicei facem alergie alimentară întârziată la alimente pe care le consumăm cu regularitate. Experiența mea cu pacienți care au făcut teste paraclinice, mi-a arătat că 98% dintre ei au valori mari ale anticorpilor IgG fie la alimentele pe care le mănâncă de o perioadă lungă de timp, fie la cele care le plac foarte mult și le consumă des. Manifestările clinice ale acestei alergii alimentare întârziate sunt foarte frecvente, iar simptomele ajung să facă parte din cotidian” a declarat dr. Cezarina Matei, medic de familie București, potrivit unui comunicat de presă.

 Echilibrul florei intestinale depinde buna funcționare a întregului organism. Flora intestinală joacă un rol esențial în prevenirea înmulțirii microorganismelor patogene, în optima funcționare a celulelor intestinale, în întărirea sistemului imunitar, în sintetizarea vitaminelor și în prevenirea proceselor inflamatorii. Bolile inflamatorii intestinale sunt boli grave și intră în categoria bolilor autoimune cu tratament complicat.

 ,,Obiectivul meu ca medic este să vindec, nu să ameliorez. Dau tratament pentru sindrom de intestin iritabil, cu tratamentul meu pacientul se simte mai bine, dar dacă nu am văzut ce se întâmplă în microbiota lui, dacă el are sau nu semne de perturbare de floră, dacă are sau nu semne de intestin permeabil, tratamentul vine pe o bază proastă”, a completat dr. Cezarina Matei.

 Rezultatele examenului de floră reprezintă o hartă a tipurilor de bacterii bune și rele, în ce cantitate se găsesc, dar oferă și informații depre Ph-ul intestinal, despre existența sau non-existența hemoragiilor oculte. Rezultatele acestui examen de floră, coroborate cu o dietă anti-inflamatoare bazată pe testul de dozare a anticorpilor IgG antialimentari sunt esențiale pentru ca medicii să identifice posibilele cauze, alimentare sau de altă natură, astfel încât pacienții să primească recomandările și tratamentul potrivit care trebuie urmat.