Un miliard de persoane au o deficiență a vederii care ar fi putut fi prevenită sau nu a fost tratată

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că cel puțin 2,2 miliarde de persoane din întreaga lume au o deficiență a vederii care poate fi tratată sau nu. În cel puțin 1 miliard din aceste cazuri, deficiența vederii ar fi putut fi prevenită sau încă nu a fost tratată. În România, aproximativ 3,4 milioane de oameni au probleme cu vederea, adică aproape 18% din totalul populației. Dintre aceștia, aproximativ 59.000 sunt complet orbi.

 Un miliard de persoane au o deficiență a vederii care ar fi putut fi prevenită sau nu a fost tratată

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Orbirii, numărul persoanelor cu risc de pierdere a vederii este în creștere cu 55%, ceea ce se traduce în aproximativ 600 de milioane de noi persoane cu risc de pierdere a vederii în următorii 30 de ani.

De Ziua Mondială a Vederii 2021, marcată în acest an pe 14 octombrie, Societatea Română de Cataractă și Chirurgie Refractivă (SRCCR) a lansat campania de conștientizare și prevenție “Iubește-ți vederea”, îndemnând românii să meargă la consultații oftalmologice

,,Campania își propune să încurajeze pe toată lumea să fie conștientă de sănătatea propriilor ochi și să facă un control oftalmologic. Datele oficiale arată că peste un miliard de oameni din întreaga lume nu pot vedea bine, pentru că nu au acces la ochelari, și aproximativ 3 din 4 deficiențe de vedere sunt evitabile, prin controale periodice la medicul oftalmolog și tratament corespunzător”, a declarat Prof. Dr. Călin Petru Tătaru, Președintele SRCCR.

 În cadrul campaniei, clinici oftalmologice din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, oferind consulații și teste de vedere gratuite pentru prevenirea unor afecțiuni de vedere sau prevenirea agravării lor. Deficiențele de vedere afectează calitatea vieții, însă prin îngrijire și tratament adecvat, oamenii se pot bucura din nou de viață în toate formele și culorile ei.

 Campania urmărește patru acțiuni importante pe care fiecare dintre noi le poate face (4P): prevenție - prin adoptarea unui stil de viață sănătos, protecție – împotriva razelor de soare, a statului prelungit în fața calculatorului și ecranelor, păstrare a vederii – prin controale periodice, prioritizare – pentru sănătatea vederii și educarea celor apropiați să ia aceleași acțiuni.

 Cele mai importante cauze ale deficiențelor de vedere și ale pierderii vederii sunt: cataracta (39%), erorile refractive (18%), degenerescenta maculară legată de vârstă (17%), glaucomul (10%). Datorită creșterii accesului la îngrijire și a inovației medicale, prevalența deficiențelor de vedere și a orbirii a scăzut în ultimii ani. Dacă în 1990 aceasta era estimată la 4,58%, în 2015 prevalența acestor afecțiuni era de 3,37%. 

 În luna mai, la cea de-a 74-a Adunare Mondială a Sănătății (a OMS), toate cele 194 de state membre au aprobat două noi ținte globale pentru îngrijirea ochilor: o creștere cu 30%  a operaților de cataractă și o creștere cu 40% a intervențiilor pentru erorile de refracție până în 2030.

 Controlul oftalmologic preventiv și regulat și diagnosticarea timpurie sunt cheia reducerii riscului de pierdere a vederii. Chiar și în contextul pandemiei COVID care a afectat accesul la serviciile medicale, examinările oftalmologice regulate reprezintă cea mai simplă și sigură soluție pentru prevenirea afecțiunilor ce pot duce la pierderea vederii.

 Degenerescenţa maculară legată de vârstă, principala cauză a pierderii vederii la persoanele de peste 55 de ani

 Este o boală nedureroasă care avansează atât de lent, încât persoana în cauză nu își dă seama că își pierde vederea. Boala începe de obicei la un ochi, dar cel de-al doilea este, de asemenea, foarte probabil să fie afectat mai târziu.

Degenerescenţa maculară legată de vârstă are două forme:

- uscată - cea mai frecventă variantă a bolii, afectează 90% dintre pacienți și are o progresie lentă, în măsura în care pierderea vederii rămâne limitată;

- umedă – mai puțin răspândită (afectează 10% dintre pacienți), dar foarte severă (în 80% dintre cazuri, vederea centrală  se deteriorează rapid).

„Degenerescența Maculară Legată de Vârstă, forma neovasculară (DMLVn) este o afecțiune sever invalidantă vizual fără opțiuni terapeutice reale până la apariția agenților antiangiogenici. Avem astăzi acces la metode de diagnostic precoce (tomografia în coerență optică) și la soluții de tratament eficiente (agenți anti-VEGF), ce oferă posibilitatea recuperării funcționale vizuale și anatomice, totodată, pentru multi pacienți. Rămân încă situații neadresate (atrofia și/sau fibroza subretiniană), dar suntem optimiști că vom identifica soluții și pentru acestea", a spus prof. dr. Horia T. Stanca, UMF „Carol Davila” București.

 Se estimează că 196 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu degenerescență maculară legată de vârstă.

,,Mulți dintre pacienții cu degenerescență maculară legată de vârstă sunt diagnosticați într-un stadiu tardiv, când se prezintă la un consult oftalmologic din cauza vederii scăzute.Diagnosticarea la timp, printr-un consult amănunțit, incluzând obligatoriu tomografia prin coerență optică și tratarea timpurie a acestei afecțiuni prin injecții intravitreene cu agenți anti-VEGF, ar frâna considerabil evoluția acestei boli și scăderea progresivă a acuității vizuale”, a precizat prof. dr. Mihnea Munteanu, UMF „Victor Babeș” Timișoara.

 Edemul macular diabetic, o consecință a retinopatiei diabetice, care poate duce la pierderea vederii

 Edemul macular diabetic este principala cauză de orbire la nivel global pentru populația activă, cu vârsta cuprinsă între 20 și 65 de ani, iar retinopatia diabetică este cea mai frecventă complicație oculară cauzată de diabetul zaharat. O treime dintre pacienții diabetici fac retinopatie diabetică, iar o treime dintre cei cu retinopatie diabetică dezvoltă edem macular diabetic. Dacă nu este tratată, această afecțiune poate duce la pierderea completă a vederii centrale și periferice.

Pacienții care suferă de aceste două afecțiuni văd liniile drepte curbate și văd pete negre în zona centrală a vederii. Marea majoritate dintre ei au peste 50 de ani și/sau suferă de diabet de mult timp.

„Tipul și durata diabetului zaharat sunt factori principali de risc ai apariției și progresiei  retinopatiei diabetice asupra cărora, din nefericire, încă nu putem interveni. În schimb, controlul metabolic și al diverselor afecțiuni asociate, așa cum sunt hipertensiunea arterială, dislipidemia și afectarea renală este esențial pentru încetinirea progresiei bolii. Edemul macular diabetic poate să apară în orice stadiu de evoluție a retinopatiei diabetice și este responsabil de fenomene vizuale care evoluează gradual, de la simple fluctuații ale clarității imaginilor și ștergerea contrastelor la distorsiuni, scotoame și scăderea marcată a vederii centrale. Examenul clinic periodic și evaluarea specifică prin tomografie retiniană în coerență optică, permit identificarea rapidă a edemului. Inițierea promptă a tratamentului intravitrean modern cu agenți anti-VEGF permite, după caz, conservarea sau recuperarea vederii centrale și menținerea unei performanțe vizuale utile pe termen lung cu impact pozitiv major asupra calității vieții", a spus conf. univ.dr. Daniel Brănișteanu, UMF „Grigore T. Popa” Iași.

 Bolile retinei constituie o problemă de sănătate considerabilă la nivel global, în contextul creșterii și îmbătrânirii populației în toată lumea.