Legăturile primejdioase și felul în care Boala Cronică de Rinichi pune ștampila pe prezența altor comorbidități

La nivelul României se estimează un procent de 10-13% de persoane afectate de Boală Cronică de Rinichi. Mortalitatea din cauza acestei afecțiuni este destul de mare, 1 pacient din 7 decedează în fiecare an. Medicii nefrologi, cardiologi, diabetologi și de familie din București și Iași, prezenți la două mese rotunde ,,Legături primejdioase – Boala Cronică de Rinichi nu vine singură”, au atras atenția că numărul bolnavilor este mare, dar că sunt depistați în stadii avansate.

BCR afectează la nivel european 47 de milioane de oameni, iar la nivel global 840 de milioane de oameni. În România, 1 din 10 oameni au o afectare renală la acest moment, iar 90% dintre cei care suferă de această boală nu știu că au acest diagnostic.

,,Raportul se păstrează și la populația Moldovei, respectiv a Iașiului, unde vom găsi același 13%. Este adevărat că în România există un așa-zis gradient Est-Vest, sau zone bogate - zone sărace. Este cunoscut faptul că BCR - atât în România cât și în Germania, Anglia sau SUA - reprezintă un marker clar pentru sărăcie și pentru lipsă de servicii medicale corespunzătoare. Și lucrul acesta se vede pentru că, din păcate, zona de Nord-Est a țării este vitregită de servicii de sănătate comparativ cu restul țării și nivelul social este mai redus în această zonă”, a declarat prof. univ.dr. Adrian Covic, medic primar nefrolog, fostul președinte al Societății Române de Nefrologie, șeful Compartimentului de Transplant Renal al Spitalului ”Dr. C. I. Parhon” / Prorector UMF ”Grigore T. Popa”

BCR este o problemă de sănătate prin prevalența mare, prin caracterul frecvent asimptomatic până în stadiile avansate, prin costul ridicat al tratamentului de substituție a funcțiilor renale și prin morbiditatea și mortalitatea crescută prin comorbidități cardiovasculare și infecțioase.

,,Descoperim foarte puțini față de cât de mulți oameni cu BCR se află în jurul nostru”, a afirmat dr. Dina Mergeani, președintele SNMF, iar colegul său ieșean dr. Răzvan Miftode, medic primar medicină de familie, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei a făcut referire la un studiu american care arată că în stadiile 1 și 2 gradul de nediagnosticare a bolii este de 96,6%.”

Boala Cronică de Rinichi (BCR) este o afecțiune progresivă, caracterizată prin scăderea funcției renale, fiind deseori asociată și cu un risc crescut de boală cardiovasculară sau cu accidentul vascular cerebral. Acest termen de BCR a fost introdus recent, ideea fiind conștientizarea in rândul populației că această boală este una care afectează funcția rinichilor. Până acum se folosea termenul de boală cronică renală, în opinia medicilor impropriu.

,,BCR este o problemă majoră de sănătate publică peste tot în lume și în România. Are un impact major asupra morbidității și asupra mortalității bolnavilor care au BCR și asupra calității vieții acestor bolnavi și a familiilor lor, dar si asupra cheltuielilor în sistemul de sănătate care nu sunt deloc mici”, a afirmat conf. dr. Liliana Gârneață, medic nefrolog, șefa secției în cadrul Spitalului de Nefrologie „Carol Davila”.

 BCR este definită fie prin reducerea ratei de filtrare glomerulară sub 60ml/ minut sau prin alte dovezi ale afectării renale, cea mai cunoscută fiind excreția urinară de albumină care să fie peste 30mg/ gram de creatinină, de asemenea persistentă mai mult de 3 luni. Rata de filtrare glomerulară este estimată prin mai mult formule de calcul pornind de la creatinina serică. Aceste formule țin cont de vârstă, de genul pacientului și de rasă (fiind în discuție la acest moment între specialiști). RFG ne informează despre capacitatea rinichilor de a realiza funcția excretorie, adică de a elimina toxinele uremice.

,,Simptomatologia în BCR apare târziu, în stadiile 4 și 5, atunci când capacitatea rinichilor de a elimina produsele toxice scade undeva sub 30%. Aceste simptome și semne sunt relativ puțin specifice, fiind vorba de multe ori de greață și vărsături (nespecifice), de scăderea apetitului alimentar, astenie, fatigabilitate, despre crampe și spasme musculare dar si despre prurit tegumentar (nespecific) și o colorație deosebită a tegumentelor. Unii pacienți pot dezvolta și edeme ale gambelor sau ale gleznelor, afectări ale capacităților cognitive și tulburări de somn”, a spus nefrologul bucureștean.

 Stadiile incipiente ale BCR se succed fără ca pacientul să observe simptome, dar investigațiile uzuale (RACU – raportul albumină/ creatinină urinară și RFGe – rata estimată de filtrare glomerulară) efectuate pacienților la risc de a dezvolta boală cronică de rinichi ar putea diagnostica timpuriu boala și ar putea preveni evoluția BCR către stadiile mai grave.

,,Boala Cronică de Rinichi de obicei nu apare singură, apare în cadrul unui context căruia noi îi spunem cardio-reno-metabolic. Se asociază foarte frecvent cu diabetul zaharat și cu bolile cardiovasculare. Din păcate, foarte mulți pacienți cu BCR nu sunt diagnosticați. Partea gravă este că mulți sunt în stadiile avansate de boală cronică și nu au această boală diagnosticată”, a reliefat prof. dr. Bogdan Mihai, medic primar diabetolog, vice-președinte al Societății Române de Diabet, Clinica de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Spitalul ”Sf. Spiridon”.

În stadiul 3 de BCR, cu o rată de filtrare glomerulară de sub 60 ml/minut, peste 85% dintre persoane nu știu că au boală renală. Aceste persoane au un risc foarte mare de a dezvolta evenimente cardiovasculare: infarct miocardic, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral.

,,Colaborarea între medicul de familie și pacient este esențială pentru depistarea precoce a acestei boli și pentru întârzierea evoluției în timp și a agravării acesteia. Eu sper că, și prin implicarea pacientului în monitorizarea stării personale de sănătate, putem ameliora anumiți indicatori de sănătate la nivel individual și colectiv. Există un proiect de testare gratuită a funcției renale, care se desfășoară în această perioadă și la care pot participa medicii de familie, nefrologii, diabetologii și cardiologii”, a mai spus dr. Răzvan Miftode.

De altfel, prof. dr. Adrian Covic a subliniat că este o afecțiune care pune ștampila pe prezența altor comorbidități - cardiovasculare, metabolice - care trebuie rezolvate într-o echipă multiplă, complexă, ce conține medic de familie, nefrolog, cardiolog.

BCR are un efect negativ și pe nivelul de spitalizări care îl induce populației, astfel că în stadiile finale, pacientul are în medie între 1 și 2 internări pe an. Rata mortalității crește mai ales din cauza diabetului zaharat și a hipertensiunii arteriale. Riscul de a dezvolta afectare cardiovasculară este mult mai mare la bolnavii de BCR, de cel puțin 4-5 ori mai mare decât la populația generală.