EXCLUSIV Dr. Ana-Maria Balahura, cardiolog: ,,Femeile să nu ignore verificarea tensiunii arteriale”

Mai multe informații despre relația stres (fizic/psihic) și hipertensiune, dar și câteva sfaturi legate de stresul dat de agresiune, care poate duce la hipertensiune, aflați din interviul acordat de dna doctor Ana-Maria Balahura, medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgență Floreasca, Secretarul Grupului de Lucru HTA din cadrul Societății Române de Cardiologie în exclusivitate pentru Jurnalul Asistenților Medicali.

Care este situația în România în ceea ce privește hipertensiunea la femei?

Hipertensiunea arterială este o boală foarte prevalentă afectând 45.1% din populația adultă. Datele ultimului studiu observațional extins de la noi din țară, SEPHAR III - 2016, arată într-adevăr că mai mulți bărbați adulți suferă de hipertensiune decât femei, deși diferența este doar de 5%. Această diferență este regăsită însă doar în mediul urban în timp ce în mediul rural femeile sunt la fel de numeroase ca și bărbații hipertensivi. Dincolo de procente, conform datelor SEPHAR III, putem estima aproximativ 3,5 milioane de femei hipertensive în țara noastră. Astfel, un număr semnificativ de femei sunt expuse unui risc cardiovascular crescut în absența unui management adecvat.  

Recent un studiu american a constatat că hărțuirea și agresiunea sexuală la locul de muncă sunt risc de hipertensiune arterială la femei. Ce părere aveți?

Nu există date în țara noastră care să raporteze sănătatea cardiovasculară la femeile care au suferit o formă de hărțuire sau agresiune sexuală. Orice tip de agresiune/hărțuire este condamnabilă și intuitiv, în timp, această suferință poate contribui negativ la sănătatea cardiovasculară a oricărui individ. 

Oferiți-ne câteva sfaturi legate de stresul dat de agresiune, care poate duce la hipertensiune...

Esențial în aceste cazuri este ca echipa formată din medic și asistent medical să stabilească o relație empatică și bazată pe respect cu pacienții. Aceasta este premiza unei discuții medicale corecte care poate identifica elemente anamnestice care altfel nu ar fi fost cunoscute și fac referire aici la factori stresanți care uneori sunt ascunși de pacienți din rușine, teamă, etc. Capacitatea echipei medic-asistent de a identifica profilul unui pacient cu povara unui stres psihic sau fizic pregnant este baza unei abordări corecte și complete a sănătății cardiovasculare.

Persoanele expuse unui stres fizic/psihic (agresiune sau hărțuire) necesită un ajutor special în principal din punct de vedere psihologic. Încurajăm discutarea acestor evenimente cu persoane special pregătite precum psihologii care dispun de metode și tehnici de psihoterapie capabile de a reduce suferință emoțională. Îngrijirea sănătății psihice poate stă la baza unei sănătăți fizice îmbunătățite. 

Rolul echipei medic-asistent rămâne stabilirea unui tablou al riscului cardiovascular pe care persoana respectivă îl are, bărbat, femeie sau chiar copil. Orice factor de stres trebuie luat în considerare iar dialogul medic pacient legat de o posibilă hărțuire sexuală fizică ori verbală ar fi un punct bun de pornire. Sigur, sunt mai multe intervenții care se impun în astfel de situații, ce depășesc sfera sănătății cardiovasculare, aplicabile de la caz la caz. De asemenea, agresiunea poate fi interpretată în diverse moduri - pe lângă agresiunea sexuală există tot felul de alte tipuri de agresiuni care contribuie și la un stres cardiovascular, între altele - siguranța locului de muncă, stabilitatea financiară, neîncrederea și erodarea stimei de sine (mai ales acum în creștere la adolescenți), chiar viața și siguranța familiei, după cum trăim atât de dramatic zilele acestea.

Cum poate recunoaște o femeie că i-a crescut tensiunea și ce trebuie să facă?

Măsurarea regulată a tensiunii arteriale este cel mai sigur și simplu mod de identificare a creșterii valorilor tensionale. Acest lucru este acum foarte facil în prezența dispozitivelor de măsurare a tensiunii arteriale în farmacii, în cabinetele medicilor de familie sau chiar acasă (în condițiile în care măcar un membru din familie este de obicei diagnosticat cu hipertensiune și dispune de un dispozitiv de măsurare). De cele mai multe ori hipertensiunea nu doare, nu deranjează, nici măcar nu se simte și nu prezintă niciun fel de semne ori simptome – este recunoscută a fi “ucigașul tăcut”. În anumite cazuri, când există valori crescute brusc sau semnificativ, pot apărea ca simptome, cel mai frecvent, cefalee (durere de cap) predominant în zona cefei, vertij/amețeală, dar și acufene (zgomote în urechi), fosfene (tulburări vizuale), durere retrosternală (durere în piept) sau chiar dispnee (respirație grea).

Numărul mare de femei hipertensive la nivel global, dar și în țara noastră, face să fie extrem de important ca nici femeile să nu ignore verificarea tensiunii arteriale. Dacă nu se cunosc hipertensive și sunt adulți tineri, măsurarea o dată pe an a tensiunii arteriale este potrivită. Dacă sunt deja diagnosticate cu hipertensiune arterială este importantă o monitorizare mai frecventă, săptămânală, cu urmărirea unui control strict al valorilor tensionale sub tratamentul recomandat. 

Dacă tot discutăm despre relația stres (fizic/psihic) și hipertensiune este important să reținem că atât suferința sau “distress-ul” (stresul “rău”) cât și “eustress-ul” (stresul “bun”) pot duce la creșteri reactive ale tensiunii arteriale. Recomandăm în aceste cazuri măsurători repetate ale tensiunii arteriale, măsurători efectuate după înlăturarea factorului psihologic. Uneori, simptome precum palpitațiile, amețelile, durerile de cap pot însoți stresul fără a fi neapărat semn ale tensiunii arteriale crescute. Și în aceste situații este important să măsurăm tensiunea arterială și, pe cât se poate, să găsim modalități de compensare a stărilor de stres cu perioade și activități de relaxare ori sport în așa fel încât să nu ne supunem în continuu acestor agresiuni. 

Desigur că, în cazul unor agresiuni sexuale sau al hărțuirii sexuale este imperios necesar să se ia legătura cu autoritățile competente și cele de sprijin specific.

O situație aparte o reprezintă femeia însărcinată la care este recomandată o urmărire periodică efectuată de către medicul ginecolog și de către medicul de familie. O urmărire corectă înseamnă că viitoarea mămică se prezintă la controalele stabilite și de fiecare dată îi este măsurată tensiunea arterială. O formă particulară de hipertensiune se poate declanșa în sarcină și atunci există riscul apariției pre-eclampsiei și eclampsiei: pierderea de proteine prin urină, edeme, convulsii. Se impune atunci tratament de urgență, fiind amenințată viața mamei și a fătului. 

Legat de agresiunile amintite aici, din păcate constatăm că în România sunt un sfert din mamele minore din întreagă Uniune Europeană, iar violență domestică raportată a fost în creștere în acești ani de pandemie.