Prof. dr. Liana Gheorghe:,,Cei mai mulți dintre pacienții cu ficat gras ajung la medic cu forme severe”

În fiecare an 19 aprilie se celebrează Ziua Mondială a Ficatului. Sanofi – prin divizia Consumer HealthCare și comunitatea medicală din România au profitat de acest prilej pentru a îndrepta atenția publică asupra unuia dintre cele mai mari, importante și complexe organe – ficatul, care îndeplinește peste 500 de funcții și participă la aproape toate procesele metabolice.

 Stilul de viață și testarea periodică a funcției hepatice sunt cele mai eficiente modalități de prevenție a ficatului gras, în condițiile în care conform Societății Naționale Române de Boli Infecțioase aproape jumătate dintre persoanele spitalizate cu COVID-19 au avut și afectare hepatică.

,,Se recomandă mai multă grijă legată de stilul de viață – alimentație sănătoasă, cu evitarea excesului de calorii și diminuarea consumului de alimente bogate în grăsimi, dulciuri și băuturi îndulcite, evitarea sedentarismului, controlul greutății, evitarea excesului de alcool, renunțarea la fumat. O a doua măsură foarte importantă este realizarea de teste de screening anuale specifice ficatului, inclusiv ecografie abdominală. Aceste măsuri sunt recomandate tuturor, dar în special celor mai expuși riscului, respectiv persoanele peste 35 de ani, mai ales cele care au și diabet zaharat de tip 2, obezitate, hipertensiune arterială sau orice altă boală metabolică”, a declarat prof. dr. Liana Gheorghe

Persoane care au avut COVID-19, în special forme medii și severe sunt expuse riscului de afectare a ficatului. Afectarea hepatică din COVID-19 nu are semne clinice specifice, fiind sesizată prin prezența sindromului de citoliză hepatică. Acest sindrom a fost raportat în proporții similare, indiferent dacă pacientul avea sau nu boli hepatice preexistente. Afectarea a fost identificată mai frecvent la bărbați, la pacienții vârstnici și la pacienți cu indice de masă corporală mare (IMC >30), predominând la pacienții cu formă severă sau critică de COVID-19.

„Este bine cunoscut faptul că în timpul pandemiei de COVID-19 pacienții cu afectare hepatică au întâmpinat multe probleme, neputând să respecte controalele destinate urmăririi evoluției afecțiunilor hepatice. Patologia complexă, caracterizată prin asocierea unor afecțiuni metabolice ca diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, displipidemia etc., a creat probleme suplimentare în gestionarea afecțiunilor. Persoane care nu știau să aibă afecțiuni hepatice anterior pandemiei COVID-19 au devenit pacienți cu diverse afecțiuni metabolice, necesitând monitorizarea  condiției hepatice prin analize specifice și, la  nevoie, tratament medicamentos corect și eficient, sub supraveghere medicală”, a menționat Șeful Secției 3 Gastroenterologie și Hepatologie a Institutului Clinic Fundeni:

 1 din 4 adulți are o afecțiune hepatică care crește riscul de-a face boli cardiace

Asociația Americană de Inimă atrage atenția asupra unui alt aspect care trebuie luat în seamă și anume că unul din patru adulți din întreaga lume are o afecțiune hepatică, care crește riscul de boli de inimă.

,,Aceasta este o afecțiune comună care este adesea ascunsă sau omisă în îngrijirea medicală de rutină. Este important să cunoaștem această afecțiune și să o tratăm din timp, deoarece este un factor de risc pentru afectarea cronică a ficatului și bolile cardiovasculare", a spus dr. P. Barton. Duell, prof. dr. Oregon Health & Science University, din Portland, conform Medicinenet.com.

Bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces la persoanele cu ficat gras. Cele două boli au în comun o serie de factori de risc: sindromul metabolic (creșterea glicemiei și a trigliceridelor din sânge, creșterea grăsimii abdominale și hipertensiune arterială); diabet zaharat de tip 2; prediabet și obezitatea.

De asemenea, persoanele cu ficat gras prezintă un risc mai mare de boli de inimă decât persoanele care au aceeași factori de risc pentru boli de inimă fără afecțiune hepatică, potrivit Asociației Americane de Inimă.

Foto: pagina personală de facebook Liana Gheorghe