Poluarea aerului scurtează viața cu trei ani
Poluarea aerului reprezintă unul dintre cele mai periculoase riscuri pentru sănătate din lume. Potrivit cercetătorilor efectele poluării aerului scurtează viața oamenilor din întreaga lume cu o medie de aproape trei ani. Este cunoscut faptul că expunerea pe termen lung la poluarea aerului sporește riscurile bolilor cardiovasculare și respiratorii. Iar recent, oamenii de știință ai Universității Harvard au descoperit că formele de COVID-19 sunt agravate de poluare.
Persoanele care locuiesc în zone poluate au mai multe riscuri să sufere de forme severe de COVID-19 și chiar să moară, susțin oamenii de știință americani care au constatat că o creștere de doar 1 gram cu particule fine pe metru cub de aer este asociată cu o creștere de 15% a ratei de deces din cauza Covid-19″. Cercetătorii de la Harvard spun că există ,,o mare suprapunere” între decesele COVID-19 și alte boli asociate expunerii pe termen lung la poluare.
Oamenii de știință de la Institutul de Chimie Max Planck și Centrul Medical al Universității Mainz sunt de părere că durata de viață este scurtată de poluarea aerului mai mult decât de alți factori de risc, precum: fumatul sau bolile infecțioase.
Poluarea aerului a provocat 8,8 milioane de decese premature la nivel mondial în 2015. Aceasta corespunde unei reduceri medii a speranței de viață pe cap de locuitor de 2,9 ani, în comparație cu fumatul care reduce speranța de viață cu o medie de 2,2 ani (7,2 milioane de decese), iar HIV / SIDA cu 0,7 ani (1 milion de decese). Oamenii de știință ai Universității Mainz au examinat legătura dintre expunerea la poluanți și apariția bolilor.
,,Înțelegem din ce în ce mai mult că particulele fine favorizează în primul rând leziunile vasculare și, astfel, boli precum atacul de cord, accident vascular cerebral, aritmia cardiacă și insuficiența cardiacă. Este de o importanță extremă că poluarea aerului este adoptată ca factor de risc cardiovascular și că este menționată în mod distinct în ghidurile ESC / AHA de prevenire, sindroame acute și coronare și insuficiență cardiacă", a spus Thomas Münzel, de la Institutul Max Planck pentru Chimie și Departamentul de Cardiologie al Centrului Medical Universitar Mainz din Mainz Münzel, unul dintre cercetători, potrivit ScienceDaily.com.
Rezultatele studiului arată că mortalitatea cauzată de poluarea aerului înconjurător este cea mai mare în Asia de Est (35%) și Asia de Sud (32%), urmată de Africa (11%), Europa (9%) și America de Nord și de Sud (6) la sută). Cele mai mici rate de mortalitate se găsesc în Australia (1,5 la sută) asociate cu cele mai stricte standarde de calitate a aerului din toate țările.
Conform concluziilor studiului, aproape două treimi din decesele cauzate de poluarea aerului, respectiv aproximativ 5,5 milioane pe an sunt evitabile, iar majoritatea aerului poluat provine din utilizarea combustibililor fosili. Cercetătorii estimează că speranța medie de viață la nivel mondial ar crește cu mai mult de un an dacă emisiile provenite din utilizarea combustibililor fosili ar fi eliminate.
Datele unui studiu anterior al aceleiași echipe de cercetare arată că aproape 800.000 de europeni mor prematur în fiecare an din cauza bolilor provocate de poluarea aerului. Aerul poluat scurtează durata de viață a europenilor cu mai mult de doi ani.
