Depresia, pandemia paralelă

Janssen România a lansat raportul „Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România”, care propune actorilor interesați o serie de acțiuni recomandate pentru îmbunătățirea managementului și îngrijirii pacienților cu depresie în România.

Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România a fost dezvoltată de The Health Policy Partnership, în parteneriat cu GAMIAN, EUFAMI și Asociația Europeană de Psihiatrie, cu contribuția valoroasă a Prof. Dr. Doina Cozman, în calitate de membru al Grupului Consultativ la nivel european, cu ajutorul interviurilor oferite de doamna dr. Claudia Dima –expert în sănătate publică, doamna Amedeea Enache, Director Executiv - Fundația Estuar și Dr. Alexandru Paziuc, Președintele Asociației de Psihiatrie Socială din România. Aceasta analiză face parte dintr-o serie mai amplă de rapoarte individuale care evaluează principalele politici și servicii naționale de sănătate furnizate persoanelor care suferă de depresie în Belgia, Franța, Italia și România.

Potrivit raportului patru domenii cheie au fost identificate ca priorități de îmbunătățire a managementului depresiei:

• Servicii integrate și complete pentru depresie
• Date pentru stimularea îmbunătățirii mijloacelor de îngrijire a depresiei
• Implicarea și responsabilizarea celor care suferă de depresie
• Utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți accesul la îngrijire. 

Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România a fost lansată în cadrul evenimentului "Invizibili, dar reali - o perspectivă integrată asupra managementului depresiei în România".

,,Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România are la bază un obiectiv foarte important pentru compania noastră, acela de a oferi pacienților din România acces la servicii medicale de calitate și tratamente inovatoare, care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții. Urmare a analizei, o serie de recomandări de îmbunătățire a politicilor în domeniul sănătății mintale au fost formulate de experti și suntem determinați să colaborăm cu autoritățile și factorii de decizie pentru a le transforma în acțiuni. Pe termen mediu, ne dorim ca persoanele diagnosticate cu depresie să poată beneficia de servicii și tratamente personalizate, într-o abordare medicală integrată", a precizat Sévan Kaloustian, Managing Director al Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson România.

Un raport recent al UNICEF arăta că 332 de milioane de copii din lume au fost afectați de măsurile obligatorii sau recomandările de izolare la domiciliu aplicate la nivel național pentru o perioadă de cel puțin nouă luni de la declanșarea pandemiei de COVID-19, cu riscuri pentru sănătatea mintală și bunăstarea socio-emoțională.

Deși aproape toți copiii din întreaga lume au fost afectați de formă sau alta de izolare intermitentă în ultimul an, o nouă analiză a UNICEF, realizată pe baza datelor furnizate de Oxford COVID-19 Government Response Tracker, identifică unele dintre cele mai de durată condiții de izolare la nivel internațional.

Conform acestei analize, 139 de milioane de copii din întreaga lume au fost afectați de regulile obligatorii de izolare la domiciliu pentru o perioadă de cel puțin nouă luni de când răspândirea noului coronavirus a fost declarată pandemie, pe 11 martie 2020 – ceea ce înseamnă că sunt obligați să stea acasă, cu mici excepții – inclusiv copiii din state precum Paraguay, Peru și Nigeria. Restul din cei 332 de milioane de –  sau 193 de milioane – de copii au trăit conform politicilor naționale recomandate de izolare la domiciliu pentru aceeași perioadă de timp.

 În America Latină și în Caraibe, un sondaj recent UNICEF U-Report în rândul tinerilor a generat peste 8.000 de răspunsuri dezvăluind că peste un sfert dintre respondenți s-au confruntat cu anxietatea, iar 15% cu depresia.

Chiar și înainte de pandemie, copiii și tinerii duceau povara riscurilor asociate sănătății mintale, jumătate dintre numărul total al tulburărilor mintale fiind dezvoltate înainte de împlinirea vârstei de 15 ani, iar 75% declanșându-se în prima parte a perioadei adulte. Majoritatea dintre cele 800.000 de persoane care se sinucid anual sunt persoane tinere, iar automutilarea este cea de-a treia cauză care conduce la deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, cu rate mai mari înregistrate în rândul adolescentelor. Se estimează că la nivel mondial unu din patru copii trăiește cu un părinte afectat de o tulburare mintală.

,,Serviciile de sănătate mintală din România au trecut prin reforme succesive menite să dezinstituționalizeze îngrijirea și să transfere cât mai multe servicii în medii comunitare. Deși există politici care sprijină această schimbare, trebuie să acordăm mai multă atenție aplicării lor practice. Este nevoie de o schimbare de paradigmă în abordarea depresiei, pentru toate componentele sale: prevenție, diagnosticare precoce, dezvoltare de servicii integrate și cuprinzătoare, acces la tratamente și tehnologii inovatoare care îmbunătățesc starea pacienților", a spus Conf. Dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială a României.

La nivel mondial, cheltuielilor cu sănătatea mintală li se alocă un procent de aproximativ 2% din bugetele publice dedicate sănătății.

,,Sperăm ca această analiză să stimuleze factorii de decizie să colaboreze îndeaproape cu toate părțile interesate, inclusiv cu comunitatea medicală, pentru a inversa cursul depresiei în România, adoptând o abordare integrată și preventivă, pentru a atrage atenția asupra acestei afecțiuni, în toată complexitatea sa. Mai ales în contextul pandemic, depresia trebuie să devină o prioritate pentru noi toți", a declarat Prof. Dr. Doina Cozman, Președinte, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, membru al Grupului consultativ pentru Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România.

Conform ultimelor estimări disponibile, la nivel mondial, peste unu din șapte adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată. Aproape 46.000 de adolescenți se sinucid anual, suicidul fiind între primele cinci cauze de deces la nivelul acestei grupe de vârstă. Totodată, se observă în continuare discrepanțe majore între nevoile legate de sănătatea mintală și fondurile alocate sănătății mintale.

,,Îngrijirea integrată - un sistem centrat pe pacient, care sprijină persoanele cu depresie pe tot parcursul vieții și în întregul sistem de sănătate - este esențială pentru a oferi sprijin și tratament adecvat. Integrarea serviciilor de sănătate mintală și a serviciilor de asistență socială poate crește rata de tratament și poate reduce povara pacienților", a afirmat dr. Nelu Tătaru, Președinte Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților, Parlamentul României.