O elevă la Școala Postliceală Sanitară, diagnosticată cu cancer mamar în caravana „Nu am făcut destul”
O echipă de medici specialiști și rezidenți, asistente medicale, studenți la facultăți de medicină și elevi la școli postliceale sanitare a mers în opt localități rurale aflate la mai mult de 20 de km de cel mai apropiat spital (Brăduleț, Corbeni și Ștefan cel Mare – Argeș; Brănești – Dâmbovița; Teșila – Prahova; Hotarele, Izvoarele - Giurgiu și Periș – Ilfov) și au făcut testări medicale cu scopul de a depista boli oncologice: analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, PSA), analize de urină (urocultură și sumar de urină), măsurarea glicemiei (instant și din sânge venos), tensiunii, greutății, înălțimii, ecografii mamare, consult urologic cu ecografie, consult dermatologic și dermatoscopie, evaluare pentru riscul de cancer pulmonar.
Acțiunea s-a derulat în cadrul caravanei „Nu am făcut destul” organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în perioada septembrie-noiembrie. În cele 24 zile ale caravanei au fost testate 1.136 de persoane (77% femei, 23% bărbați). Printre ele și o elevă la Școala Postliceală Sanitară, cares-a alăturat caravanei ca voluntară și care a aflat că are cancer mamar. Însă, un român din trei cu suspiciuni oncologice refuză să continue investigațiile medicale.
Din 156 de pacienți depistați cu suspiciuni oncologice la ediția 2022 a caravanei rurale „Nu am făcut destul”, 51 au refuzat continuarea investigațiilor medicale. Practic, un pacient din trei nu este interesat de sănătatea sa, în condițiile în care a aflat că are un risc major și are asigurate gratuit investigațiile următoare, dar și transportul.
„Persoanele găsite cu suspiciuni au primit recomandări de control suplimentar (mamografii și biopsii pentru cancerul mamar, consult dermatologic, dermatoscopii și biopsii pentru cancerele de piele, consult urologic cu ecografie pentru cancerul renal și urotelial), dar și programări la clinicile cele mai apropiate. După ce am fost în sate, am dat peste 300 de telefoane și mesaje în această campanie, i-am programat, le-am dat telefoane să le aducem aminte de programări, i-am reprogramat uneori, i-am navigat prin sistemul de sănătate și chiar le-am dat indicații rutiere prin telefon, dat fiind că pacienții vin din rural și clinicile sunt în orașe, iar dacă nu aveau posibilitatea să ajungă la spital, le-am asigurat și transportul, gratuit. Cu toate astea, un pacient din trei a refuzat din start să continue investigațiile, iar alții au renunțat pe parcurs – au mers la prima investigație suplimentară, dar nu și la următoarea. Asta nu se traduce decât prin lipsa programelor de screening din România și prin lipsa educației medicale”, a afirmat Cezar Irimia, președintele FABC.
Cele mai frecvente motive de refuz al investigațiilor medicale suplimentare au fost: Mi-e frică / Mai bine să nu știu, Nu vreau să-mi îngrijorez familia, Nu mă doare și nu mă duc, Nu mă lasă copiii / soțul, Am treabă la câmp / în curte, Am pomană, M-au chemat la muncă.
„Datorită caravanei „Nu am făcut destul” am descoperit că am cancer mamar gradul 2 cu tumori de 3 cm. La început am fost bulversată, dar toată echipa caravanei a fost alături de mine pentru a parcurge acest drum greu. M-au susținut și mă susțin în continuare. Mi-au salvat viața. Eu nu făcusem niciodată o ecografie mamară. Am venit în caravană ca voluntară, sunt elevă la Școala Postliceală Sanitară, dar nu m-am gândit că pot fi eu cea cu probleme. Susțin și vreau să încurajez toate femeile să meargă la control anual, chiar dacă nu au nicio problemă, așa pot descoperi la timp,” a declarat Geanina Damaschin, voluntară și beneficiară a investigațiilor din caravană, diagnosticată cu cancer mamar în caravana „Nu am făcut destul”.
În ceea ce privește Caravana „Nu am făcut destul” ediția a noua, au fost efectuate 787 ecografii mamare și s-au făcut 82 recomandări de mamografii. 63 mamografii au fost efectuate, dar și 8 recomandări de control la 3 și 6 luni, o recomandare de RMN și una de biopsie. În cadrul campanie a fost depistat un caz de cancer mamar și încă o suspiciune mare, cu recomandare de biopsie.
Dintre femeile prezente, 71% nu și-au făcut niciodată o ecografie mamară și 45% nu și-au făcut niciodată autopalpare sau nu au putut să spună când au făcut-o ultima dată.
256 teste PSA efectuate și 625 dermatoscopii
Rezultatele campaniei au scos la iveală că 8% dintre bărbații testați au valori crescute ale PSA și necesită investigații suplimentare în vederea stabilirii unui diagnostic. 4% au valori modificate ale ureei și creatininei și necesită investigații suplimentare pentru evaluarea funcției renale.
S-au făcut 23 recomandări de control urologic suplimentar, 14 controale suplimentare au fost efectuate, s-au făcut și 4 recomandări de CT, o biopsie și 2 recomandări de RMN. În privința cancerelor de piele, pe lângp dermatoscopiile efectuate s-au mai făcut 51 recomandări de control dermatologic suplimentar, 28 controale suplimentare, 11 recomandări de biopsie. Au fost puse 7 suspiciuni de carcinom bazocelular, identificate de ambii medici dermatologi - din caravană și de la controlul suplimentar, dar niciunul dintre cei 7 pacienți nu a vrut să își facă biopsia.
Cu ajutorul unor mulaje care reproduc sâni sănătoși și sâni cu tumori maligne și benigne, femeile au învățat cum să își palpeze sânii. „Dacă vorbim de cancerul mamar, de pildă, în România, doar 9% dintre femeile cu vârste între 50-69 ani au făcut investigații preventive pentru depistarea cancerului de sân, media în Uniunea Europeană fiind de 59%. Suntem, și la acest capitol, pe ultimul loc în Europa”, a declarat Cezar Irimia.
