Vaccinarea antigripală previne până la 37.200 de decese în UE

An de an gripa face victime, între 290.000 și 650.000 de decese sunt înregistrate. Mulți oameni care se îmbolnăvesc de gripă lipsesc de la serviciu sau de la școală, fiindcă se simt rău, au febră, tuse, dureri de cap, dureri musculare și articulare, dureri în gât și curge nasul. Majoritatea oamenilor își revin în decurs de o săptămână, dar tusea poate fi severă și poate dura 2 săptămâni sau mai mult. Persoanele foarte în vârstă și cei cu afecțiuni metabolice sau cardiovasculare subiacente, precum și populațiile vulnerabile pot fi expuse riscului de complicații mai severe ale gripei.

Până la 1 din 3 adulți în vârstă spitalizați cu gripă dezvoltă pneumonie, iar recuperarea în cazul pneumoniei este de obicei de 10 zile. În cazul unui adult în vârstă cu comorbidități recuperarea poate dura până la 6-12 săptămâni, motiv pentru care potrivit OMS protejarea populațiilor vulnerabile (inclusiv persoanele în vârstă, persoanele cu multiple comorbidități și imunodeprimate) de potențialele complicații severe ale gripei ar trebui să fie o prioritate pentru a salva vieți și pentru a sprijini sustenabilitatea sistemelor de sănătate.

1 din 10 vârstnici spitalizați din cauza gripei se confruntă cu pierderea independenței, 15% confruntându-se cu o dizabilitate catastrofală ce implică o pierdere a independenței în mai mult de două activități de bază în autoîngrijire.      

Prezența unei afecțiuni cronice crește riscul de spitalizare din cauza gripei de două ori

Persoanele la risc sunt cele cu vârste extreme: copiii mici, vârstnicii, cele cu boli cronice cardiace sau pulmonare, boli metabolice sau renale sau imunodeficiențe, gravidele. Acestea au cu 51% mai multe șanse de a vizita un medic de familie și de 3 ori mai multe șanse de internare din cauza gripei, în comparație cu cei cu puțini sau fără factori de risc, în urma infecției cu gripa sezonieră.

Gripa poate fi factor declanșator pentru infarctul miocardic și exacerbarea diabetului. Gripa poate crește riscul de atac de cord de 10 ori și poate declanșa complicații cardiovasculare chiar și la adulții fără istoric de infarct miocardic. Persoanele cu diabet au risc de pneumonie de 7 ori mai mare.

Vaccinarea antigripală poate proteja de aceste complicații, reducând astfel povara asupra pacienților individuali și a sistemelor de sănătate. Vaccinarea antigripală a demonstrat o eficacitate de 15-45% în prevenirea infarctului miocardic, similar cu măsurile de rutină de prevenire a infarctului miocardic, cum ar fi renunțarea la fumat (32-43%), administrarea de statine (19-30%) și terapia antihipertensivă (17-25%).

În UE, se estimează că vaccinarea împotriva gripei sezoniere previne până la 65.600 de spitalizări, 37.200 de decese și 844.700 de zile de muncă pierdute în fiecare an.        

Numărul infecțiilor gripale ar putea crește în acest sezon

Experții în sănătate publică și epidemiologie au atras atenția asupra unei posibile creșteri a numărului de infecții gripale după COVID-19. Cu sistemele de sănătate și economiile țărilor încă sub presiune, este vital pentru cât mai mulți adulți vulnerabili să fie protejați împotriva gripei și a consecințelor sale grave.

Medicii epidemiologi sunt îngrijorați că circulația scăzută a virusului gripal, ca urmare a restricțiilor impuse în timpul pandemiei de COVID-19, ar fi putut duce la o pierdere a imunității care ar putea face lumea mai susceptibilă la un focar de infecție.

Fostul șef al programului de Gripă și alte virusuri respiratorii din cadrul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), Pasi Penttinen, a declarat că riscul în acest an este ca gripa să persiste mai mult decât în mod normal.

Dr. Adrian Marinescu, Directorul Medical al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” a declarat că „Dovada protecției dincolo de gripă ar trebui să fie o nouă cerință standard de reglementare pentru vaccinurile gripale. Protejarea categoriilor de populație vulnerabile de complicațiile gripei va duce la rezultate mai bune în materie de sănătate, eliminând costul spitalizărilor și al cheltuielilor medicale atât pentru indivizi, cât și pentru sistemul de sănătate. Totodată, va contribui la protejarea  sănătății publice și va permite oamenilor să trăiască o viață împlinită.”

„În sezonul 2022-2023, imunizarea antigripală rămâne extrem de importantă și eficientă pentru a reduce riscul unei duble infectări (cu virus gripal și SARS CoV-2). De asemenea, în acest mod putem preveni posibile complicații determinate de virusul gripal în rândul copiilor, dar și al grupurilor de persoane vulnerabile, precum gravidele sau persoanele peste 65 de ani. Vaccinarea antigripală a copiilor și adolescenților este cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă, mai ales că sezonul gripal începe în luna octombrie și poate dura până în luna mai”, a declarat dr. Dina Mergeani, Medic primar Medicină de Familie, Președintele SNMF.

Campania de vaccinare antigripală a început în România

În acest an campania de vaccinare antigripală a început la timp în România, dozele de vaccin gripal se găsesc la medicii de familie pentru persoanele încadrate la risc care beneficiază de gratuitate prin programul Ministerului Sănătății. Și lucrătorii din Sănătate sunt incluși în programul Ministerului și se pot vaccina gratuit.

Românii care vor să se vaccineze, dar nu fac parte din categoriile de risc, pot achiziționa vaccinuri gripale în baza prescripției medicale din farmaciile cu circuit deschis sau din centrele medicale private, iar de curând a fost aprobată și posibilitatea ca vaccinarea antigripală să poată fi făcută în farmacii.