Un sfert din mamele minore din Uniunea Europeană sunt în România
Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre. O cercetare făcută de Salvați Copiii a publicat ultimele statistici cu privire la fenomenul mamelor minore în România, care în opinia organizației s-a cronicizat de-a lungul anilor.
10% din totalul nașterilor de anul trecut a provenit din rândul adolescentelor, reliefează Institutul Național de Statistică (INS). În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani. În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019, aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie). Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele: Tulcea - 15.6‰, Mehedinți – 11.7‰, Constanța – 9.5‰, Vrancea – 9.3‰ și Mureș – 9‰.
Potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România și lansată astăzi, 7 iulie 2020, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială, mai puțin de 2% dintre mamele minore beneficiază de servicii publice de asistență socială. 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină. Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal.
Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere. La nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore. Vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
,,Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președintele Executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde din 7 iulie vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
,,Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale. Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică.
State ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene - Finlanda, Danemarca și Olanda - în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018, potrivit datelor Eurostat.
