Un secol de la administrarea primei injecții cu insulină. Cum vor arăta insulinele viitorului
Peste 537 de milioane de oameni de pe mapamond se confruntă cu diabetul zaharat, potrivit datelor International Diabetes Federation. În Europa sunt 61 milioane de persoane cu diabet. 1, 2 milioane de copii și tineri sub 20 de ani au diabet zaharat de tip 1 și circa 6,7 milioane de decese pot fi atribuite diabetului. Descoperirea insulinei în urmă cu 100 de ani a însemnat șansa la viață pentru persoanele cu diabet zaharat de tip 1. Cum au evoluat insulinele de-a lungul timpului și cum vor arăta acestea în viitor, cum vor fi administrate au arătat specialiștii români în diabet în cadrul webinarului ,,100 de ani de la prima injecție cu insulină: Insulina 100” organizat de portalul RoDiabet.
Pe 11 ianuarie 1922 canadianul Leonard Thompson, de 14 ani, avea șansa să scrie istorie, devenind prima persoană căreia îi este administrată prima injecție cu insulină. S-a întâmplat într-un spital din Toronto, unde echipa canadiană de cercetători formată din medicul Frederick Banting, studentul Charles Best și biochimistul James Collip a contribuit la această realizare. Prima administrare nu s-a bucura de succes deplin, preparatul injectat având reacții adverse puternice și nereușind să înlăture cetoacidoza. Cercetătorii nu s-au dat bătuți și 12 zile mai târziu, i-au administrat lui Leonard cea de-a doua injecție cu insulină, de această dată un preparat purificat grație eforturilor depuse de Collip. De data aceasta, nivelul de zahăr din sânge a scăzut până aproape de normal și nu au existat efecte secundare evidente.
,,Descoperirea insulinei este una dintre descoperirile epocale ale medicinei. Insulina este medicamentul care a oferit o șansă de viață persoanelor cu diabet zaharat de tip 1. În cazul acestui tip de diabet zaharat, organismul persoanei diagnosticate își distruge, printr-un mecanism autoimun, celulele care produc insulină, iar persoanele care au acest tip de diabet rămân complet fără rezerve de insulină. Lipsa insulinei este incompatibilă cu viața, fără suplinirea acesteia din exterior. Practic, înainte de descoperirea insulinei nu exista acest remediu, iar persoanele respective nu aveau șansa de a supraviețui, decât un interval foarte scurt de timp după diagnosticare, câteva zile sau, în cel mai bun caz, câteva săptămâni”, a explicat prof. univ. dr. Bogdan Timar în cadrul webinarului ,,100 de ani de la prima injecție cu insulină: Insulina 100”.
De atunci progresele în diabetologie au continuat, iar în ceea ce privește dezvoltarea insulinelor viitorul va aduce îmbunătățiri substanțiale.
,,Suntem foarte aproape de momentul apariției unei insuline care să poată fi administrată o singură dată pe săptămână și există perspective de viitor și în ceea ce privește dezvoltarea insulinei cu administrare orală. Se lucrează la o formă de administrare orală, în care să nu mai fie necesară injectarea de insulină, unde sunt utilizate nanotehnologii care permit această administrare și absorbția la nivelul mucoasei gastrice. Sunt în dezvoltare și insuline mult mai spectaculoase, pe care le numim insuline inteligente, care acționeză doar în funcție de valoarea glicemiei și se apropie mai mult de ceea ce se întâmplă în biologie. Sunt insuline inactive, în care ne administrăm o doză mare de insulină, dar toată această insulină este inactivă. Ea devine activă pe măsură ce valoarea glicemiei crește. Putem astfel sa administăm o cantitate mare de insulină fără să declanșăm o hipoglicemie, iar în momentul în care valoarea glicemiei începe să crească, insulina va deveni activă și va scădea glicemia. În acest mod o persoană cu diabet zaharat tip 1 va avea glicemii normale pe tot parcursul administrării acestei insuline inteligente”, a precizat Prof. dr. Bogdan Timar, Decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice.
36%, dintre persoanele cu diabet nu au fost diagnosticate
În ciuda progreselor, diabetul zaharat rămâne încă subdiagnosticat. ,,Ceea ce trebuie să ne atragă atenția este procentul persoanelor nediagnosticate: 2,4% din populație la nivelul țării noastre. Este o cifră imensă, care probabil că a crescut din 2013 (momentul realizării studiului PREDATORR) și până acum. Iar soluția rămâne doar la prevenție și repetarea în mod obsesiv a cauzelor diabetului, factorilor de risc și posibilităților de prevenție a apariției sale” a declarat Conf. Dr. Anca Pantea Stoian, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Vicepreședinte a Comisiei de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice de la Ministerul Sănătății, prezentă la webinar.
Incidența diabetului zaharat de tip 2 la copii este în creștere în ultimii ani, iar pandemia de COVID-19 a adus după ea și mai multe cazuri noi de diabet.
