Țigările dăunează oamenilor și planetei!

Atât fumatul clasic cu țigări obișnuite, cât și utilizarea dispozitivelor electronice și a tutunului încălzit, dar și fumatul pasiv au efecte nefaste asupra sănătății, cel mai de temut fiind cancerul pulmonar. La nivelul Uniunii Europene consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an, decese premature, aproximativ 50% dintre fumători mor cu aproximativ 14 ani mai devreme. În anul 2022, campania se îndreaptă către efectele negative ale fumatului asupra oamenilor și asupra mediului, de la cultivarea tutunului, până la producție și consum.

Numărul fumătorilor în UE este încă ridicat – 26% din populația totală și 29% dintre tinerii europeni cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani fumează. În ceea ce privește consumul de tutun, în România 30,7% dintre adulții cu vârstă de minimum 15 ani (40,4% bărbați și 21,7% femei) consumă curent o formă de tutun: țigări convenționale, dispozitive electronice sau produse cu tutun încălzit.

Potrivit unui comunicat dat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” aproape jumătate din populația României declară expunere cel puțin o dată pe săptămână la tutun, conform Eurostat, 2019, iar profilul fumătorului român evidențiază cel mai mare procent de fumători în rândul persoanelor cu studii medii, urmate de persoanele cu studii postliceale și studii superioare, iar pe ultimul loc persoanele cu cel mult 10 clase, o diferență semnificativă dacă o comparăm cu alte state Europene unde persoanele cu studii superioare au cel mai scăzut procent de fumători.

Programul STOP Fumat în 6 spitale din România

Subprogramul de Prevenire și Combatere a Consumului de Tutun al Ministerului Sănătății se desfășoară în momentul de față doar 6 unități sanitare: Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” București, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu București, Spitalul Victor Babeș Timișoara, Spitalul Județean Târgu Mureș, Spitalul Județean Focșani și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași. În aceste centre se realizează consilierea specifică dependenței de tutun prin educație terapeutică, suport comportamental, asistență psihologică și farmacoterapie.

La nivel național încurajarea renunțării la fumat a continuat și prin activități de consiliere telefonică: linia Telefonică gratuită - Tel Verde STOP FUMAT: 0800878738628, activități de informare prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare: rețele de socializare, pagina de internet.

Numărul total de persoane care au apelat gratuit linia telefonică Tel Verde - STOP FUMAT în anul 2022 a fost de 4.229. S-a remarcat o creștere exponențială a numărului total de persoane care au accesat informații în mediul virtual, în vederea renunțării la fumat: octombrie 2022 – 69.841 persoane, 2021 – 87.389 persoane, 2020 – 81.826 persoane, 2019 – 37.510 persoane; cu toate acestea numărul total de persoane care au beneficiat de tratament medicamentos la nivel național, în vederea renunțării la fumat, a scăzut semnificativ, comparativ cu anii precedenți: 2019 – 938 persoane, 2020 – 648 persoane, 2021 – 355 persoane, 2022, semestrul I – 134 persoane.

Situația este generată de perioada pandemică COVID-19, de numărului mic de unități sanitare implicate, dar, situația critică a ultimului an o reprezintă sistarea distribuției terapiei cu Vareniclină, singura opțiune terapeutică a acestui moment fiind produșii de substituție nicotinică, care se pot utiliza și fără recomandarea medicului, astfel că, pacienții consiliați pot să își achiziționeze aceste produse fără a mai beneficia de consultații în cadrul Centrului Antifumat.

În cadrul Centrului Antifumat al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta au beneficiat de consiliere psihologică un număr de 279 persoane în perioada ianuarie-octombrie 2022, 133 de persoane în anul 2021, 271 persoane în anul 2020. Numărul de persoane care au accesat serviciile STOP FUMAT în perioada pandemiei sunt evident mai scăzute, comparativ cu anul 2019, când în Centru au fost prezenți 580 fumători.

Acesta este singurul centru în care persoanele dependente de tutun pot beneficia de consiliere psihologică specializată în ședințe de grup sau individuale. Din cele 279 de persoane, care s-au adresat Centrului în anul 2022, 226 de persoane au primit terapie de substituție nicotinică, iar dintre aceștia 53 % se declară abstinenți la finalul tratamentului. Renunțarea la fumat presupune combinarea următoarelor componente: ¾ educație terapeutică: explicarea dependenței de tutun, a consecințelor asupra sănătății, a beneficiilor renunțării la fumat și a mecanismului de acțiune a terapiei specifice; ¾ terapie cognitiv-comportamentală - identificarea factorilor comportamentali specifici, creșterea motivației și reducerea temerilor; ¾ farmacoterapie. În scopul conștientizării adolescenților cu privire la riscul consumului de tutun Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta este partener cu instituții de învățământ din București și județul Ilfov unde sunt prezentate materiale informative, cu privire la riscurile la care se expun în urma consumului de țigări convenționale, dispozitive electronice și produse din tutun încălzit.

“Suntem la a 20 - a aniversare a Zilei Naționale fără Fumat, o inițiativă care merită încurajată și menținută, deoarece în România, la ora actuală, există nu doar un asediu Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Șoseaua Viilor nr. 90, sector 5, București, cod 050159 Telefon 021 335 69 10 Fax 021 337 38 01 Email: secretariat@marius-nasta.ro www.marius-nasta.ro din partea industriei tutunului legat de țigara convențională, dar și o ofertă nouă de produse alternative “așa zise sigure” care reprezintă o nouă provocare pentru sistemul sanitar. Având în vedere sloganul lansat de OMS de Ziua Internațională Antifumat considerăm că este important să reiterăm și la nivel național impactul asupra sănătății populației României a consecințelor induse atât de țigările convenționale, cât și al produselor noi: țigara electronică și tutun încălzit. Tinerii noștri trebuie să știe că atunci când aleg țigara electronică și se gândesc că astfel nu fumează, nu aleg un risc scăzut, ci unul necunoscut.”, a declarat Prof. Dr. Florin Mihălțan, președinte ENSP (European Network for Smoking and Tobacco Prevention).

Care este impactul încălzirii globale?

Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), încălzirea globală provoacă schimbări tot mai mari și, în unele cazuri, ireversibile ale modelelor de precipitații, ale oceanelor și ale vânturilor în toate regiunile lumii.

Pentru Europa, raportul prevede o creștere a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv a valurilor de căldură marină, și avertizează că o creștere cu 2°C a temperaturii va avea efecte critice pentru natură și oameni.

Creșterea temperaturilor și intensificarea fenomenelor meteorologice vor genera, de asemenea, costuri uriașe pentru economia UE și vor afecta capacitatea țărilor de a produce alimente.

Cu toate acestea, potrivit oamenilor de știință, acțiunea umană poate schimba cursul evenimentelor. Reducerea imediată, rapidă și pe scară largă a emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea unui nivel net al emisiilor de CO2 egal cu zero au potențialul de a limita schimbările climatice și efectele acestora.

Liderii UE au aprobat obiectivul realizării unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050 în cursul unei reuniuni a Consiliului European. Aceasta înseamnă că, până în 2050, UE își va reduce drastic emisiile de gaze cu efect de seră și va găsi modalități de compensare a emisiilor restante și inevitabile. Atingerea unui bilanț zero al emisiilor nete va aduce beneficii populației și mediului și va limita încălzirea globală.

Fumatul distruge pădurile şi contribuie la încălzirea globală, fiind vinovat de pierderea anuală a 600 de milioane de copaci, 200.000 de hectare de teren, 22.000 de tone de apă şi emisii de 84 de miliarde de tone de CO2. Aceste emisii reprezintă a cincea parte din totalul emisiilor aviaţiei civile, astfel încât se poate spune că fumatul contribuie la schimbările climatice, după cum a subliniat și OMS.