Terapia antipsihotică în schizofrenie, sigură

Terapia antipsihotică prescrisă pe termen lung în schizofrenie este sigură, susțin cercetătorii care au studiat siguranța acestei medicații, în cadrul celui mai mare studiu realizat în domeniu până în prezent. Concluzia acestora a fost că mortalitatea era mai mare în perioadele în care pacienții nu se aflau pe medicația respectivă decât atunci când erau.

Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia și colegii lor din Germania, SUA și Finlanda au studiat siguranța terapiei antipsihotice pe perioade foarte îndelungate în schizofrenie. Potrivit studiului, publicat în revista științifică World Psychiatry, mortalitatea a fost mai mare în perioadele în care pacienții nu erau pe medicație.

Persoanele cu schizofrenie au o speranță medie de viață cu zece până la douăzeci de ani mai mică decât celelalte și există de multă vreme îngrijorarea că una dintre cauze ar fi utilizarea pe termen lung a medicamentelor antipsihotice. Metaanalize ale rezultatelor studiilor randomizate au indicat însă că rata mortalității la persoanele cu schizofrenie aflate în tratament cu medicamente antipsihotice a fost cu 30%-până la 50% mai mică decât cele care au primit placebo.

Cu toate acestea, majoritatea studiilor efectuate au fost mai scurte de șase luni, ceea ce nu reflectă realitatea, tratamentul fiind instituit adesea pe o durată mai lungă a vieții. Cercetătorii de la Institutul Karolinska și colegii lor internaționali au făcut o monitorizare pe termen lung, fundamentând rezultatele anterioare și demonstrând astfel că medicamentele antipsihotice nu sunt asociate cu un risc crescut de complicații co-morbide, cum ar fi bolile cardiovasculare. Studiul este cel mai mare realizat în domeniu până în prezent.

 Cercetătorii au monitorizat peste 62.000 de finlandezi care au primit un diagnostic de schizofrenie la un moment dat, între 1972 și 2014. Acest lucru l-au făcut accesând diferite registre până în 2015, oferind o perioadă medie de urmărire de peste 14 ani. Ei au descoperit că probabilitatea de a fi spitalizat pentru o boală somatică a fost la fel de mare în perioadele în care pacienții erau pe medicamente antipsihotice ca atunci când nu erau. Diferențele de mortalitate au fost însă observabile. Rata mortalității cumulate în perioada de urmărire în perioadele de medicație a fost de 26% și respectiv 46% în perioadele fără medicație.

„Este dificil să faci comparații între persoanele aflate pe medicație permanent și cele care nu sunt, deoarece aceste grupuri diferă în multe feluri. O metodă obișnuită de abordare a acestui aspect a fost să încercăm să ținem cont de astfel de diferențe atunci când facem comparații. Cu toate acestea, am ales o altă metodă, în care fiecare persoană a avut propriul control, făcând posibilă realizarea comparațiilor individuale ale spitalizării în timpul perioadei de medicație antipsihotică și perioadei fără tratament”, a declarat profesor Heidi Taipale, profesor la Departamentul de Neuroștiință Clinică din Karolinska Institutet, conform siteului sciencedaily.com.

Oamenii de știință sunt de părere că tratamentul antipsihotic continuu în schizofrenie este un sprijin copleșitor, fiind o opțiune mai sigură decât neadministrarea niciunui medicament. În același timp, tratamentul aduce cu sine riscul de reacții adverse, cum ar fi o creștere a greutății, care poate ridica riscul de boli cardiovasculare. Constatarea că tratamentul cu medicamente antipsihotice nu crește probabilitatea spitalizării din cauza bolilor cardiovasculare poate fi atribuibil, susțin cercetătorii, faptului că medicamentele pot avea, de asemenea, un efect antihipertensiv și pot reduce anxietatea și riscul de abuz de substanțe. Tratamentul antipsihotic poate ajuta, de asemenea, pacienții să adopte un stil de viață mai sănătos și să-i determine să fie mai predispuși să solicite îngrijiri atunci când este nevoie.