„Planul pentru primele 100 de zile” – la ce să se aștepte o persoană diagnosticată cu cancer pulmonar

Peste 12.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer pulmonar. Problema este că cei mai mulți sunt depistați în faze avansate, fiindcă se duc târziu la medic. De altfel, un studiu realizat anul trecut de Asociația Asistenților Medicali Comunitari și FABC a reliefat că trec cu mult peste două săptămâni de la apariția simptomelor până la prezentarea la medic a românilor.

„Planul pentru primele 100 de zile” – la ce să se aștepte o persoană diagnosticată cu cancer pulmonar

Rata de supraviețuire la 5 ani cu cancer pulmonar în România este de circa 11%, față de media europeană de 15%. În țara noastră, cancerul pulmonar se situează pe primul loc, atât ca număr de cazuri, cât și ca număr de decese în rândul bărbaților și devine o cauză frecventă de mortalitate în rândul femeilor, situându-se pe locul 4, după cancerul de sân, colorectal și cancerul de col uterin.

Studiul realizat în 2021 de Asociația Asistenților Medicali Comunitari și FABC pe 817 adulți din comunități vulnerabile din județele Botoșani și Gorj arată că motivele cele mai frecvente de prezentare întârziată la medic, peste două săptămâni de la apariția simptomelor sunt:

  1. „Nu sunt sigur că aș putea să îmi dau seama că este vorba de un simptom grav.” (70%)
  2. „Ar trebui să treacă mai mult de două săptămâni ca să consider că este un simptom grav.” (61%)
  3. „Mi-e teamă de ce o să îmi spună medical.” (60%)

Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România, cauzează anual cele mai multe decese și cei mai mulți ani de viaţă pierduți prin decese premature.

În lipsa unor programe de screening pulmonar și a unui plan de acțiune dedicat acestui tip de cancer, primul pas trebuie să îl facă pacientul (sau familia lui) – să își dea seama că e ceva în neregulă, să recunoască simptomele și să meargă la medicul de familie.

„Poți lăsa orice pe mai târziu, mai puțin sănătatea ta! Acesta este mesajul pe care vrem să îl transmitem prin campania Inspiră Speranță, ajunsă la a patra ediție”, a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Pacienților cu Cancer din România (FABC).

Medicii de familie se pot implica în identificarea acestui tip de cancer cu ajutorul riscogramei, care cuprinde un set de 10 întrebări care măsoară riscul crescut de cancer pulmonar. În baza acestuia, medicul de familie poate recomanda anumite analize și investigații și poate da trimitere către specialist pentru un diagnostic de precizie.

Numărul bronhoscopiilor a scăzut la jumătate în unele centre oncologice

 Cancerul pulmonar este pe primul loc în topul deceselor prin cancer – 10.779 decese pe an. 75% dintre cazurile de cancer la plămâni sunt diagnosticate în stadii inoperabile ale afecţiunii. Pandemia a îngreunat și mai mult accesul la serviciile medicale pentru cei cu boli pulmonare, iar numărul bronhoscopiilor a scăzut la jumătate în unele centre oncologice în ultimii ani.

„Vom începe în curând un proiect de screening pentru cancerul pulmonar, bazat pe tomografie computerizată cu doză mică de radiații. Proiectul se va derula în județul Călărași, unde incidența cancerelor bronhopulmonare este mare. Proiectul beneficiază de finanțare din partea Guvernului Norvegiei, iar acum suntem în etapa în care așteptăm semnarea contractului de către Ministerul Sănătății,” a afirmat Cezar Irimia, președintele FABC.

Un proiect similar există și la Institutul Oncologic București (IOB). „Diagnosticarea precoce este esențială în patologia oncologică, lucru deja cunoscut. În acest moment, în cadrul Institutului Oncologic București realizăm un program pilot pentru screeningul cancerului pulmonar. Este știut faptul că un program eficient, în ceea ce privește cancerul pulmonar, determină un număr mai mare de pacienți care pot fi tratați chirurgical, în unele cazuri chiar minim invaziv. Un program de screening bazat pe low-dose CT, combinat cu chirurgia minim invazivă conduce la scăderea perioadei de recuperare a pacientului și, chiar dacă este necesar un tratament adjuvant chimioterapic, el poate fi administrat mai rapid după rezecția minim-invazivă,” a spus dr. Bogdan Tănase, medic specialist chirurgie toracică, managerul IOB.

Mortalitatea în cancerul bronhopulmonar ar putea fi redusă cu 20% în rândul populației depistate cu ajutorul unui screening.

Planul pentru primele 100 de zile

Traseul medical pe care trebuie să îl parcurgă un pacient în România este în general anevoios, complex, deseori neclar. Lipsa accesului în timp rezonabil la investigații esențiale (bronhoscopie, tomografie computerizată) duce la îngreunarea situației

„În România, este necesară creșterea accesului populaţiei la bronhoscopie. Medici calificaţi pentru efectuarea bronhoscopiilor sunt numeroși, mai ales din generațiile tinere și formăm în continuare, an de an. Este nevoie de crearea unor laboratoare noi de bronhoscopie (cel puţin a unui laborator de bronhologie în fiecare judeţ), precum și de dotarea cu aparatură modernă a laboratoarelor de bronhologie existente. Totodată, aceste laboratoare existente sau nou create trebuie să aibă personal medical suficient (de la medici și asistente medicale, la registratori și  îngrijitoare) și să fie conectate la posibilitatea asistării de către colegii ATI sau urgentiști, pentru că mulți dintre pacienți vin în stadii avansate ale bolii, cu boli multiple asociate, inclusiv afecțiuni cardiace și alte boli pulmonare precum BPOC-ul sever. În acest fel, medicii bronhologi vor efectua în siguranță pentru pacienții lor bronhoscopiile, în primul rând biopsiile pentru confirmarea afecțiunii. Totodată, este fundamental ca Laboratoarele de endoscopie bună să fie conectate cu Laboratoarele de anatomie patologică și de biologie moleculară care trebuie să fie ușor accesibile pentru prelucrarea probelor prelevate la bronhoscopie; dacă nu există această colaborare aferentă, acces  facil la aceste laboratoare, efectuarea bronhoscopiilor nu are sens” a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog-bronholog, Președintele Secțiunii de Cancer Pulmonar a Societății Române de Pneumologie.

Pacientul are acum la dispoziție un instrument important ce îl poate sprijini pe traseul său de la suspiciune la diagnostic și tratament. „Planul pentru primele 100 de zile” disponibil pe platforma onco-plan.ro îl ajută pe pacientul nou diagnosticat să știe la ce să se aștepte în perioada următoare și să planifice etapele pe care urmează să le parcurgă.

Planul include o componentă de navigare prin sistemul de sănătate, ce ajută la o mai bună înțelegere a bolii, a serviciilor de sănătate de care are nevoie și a opțiunilor de tratament. Un alt pilon este dedicat informațiilor despre nutriție, domeniu extrem de important în cazul pacienților oncologici. Planul ține cont și de sprijinul psiho-oncologic de care are nevoie pacientul pentru se adapta cât mai uşor noii realități, recomandând exercitii zilnice care să îl ajute să adopte, în fiecare etapă a traiectoriei sale oncolgice, o gândire și o atitudine echilibrate.  Planul de 100 de zile oferă informații despre drepturile pacienților oncologici și sprijinul social de care pot beneficia.

„Pacienții și aparținătorii trebuie să găsească cât mai rapid informații care să le ofere o înțelegere mai bună a bolii și opțiunilor de tratament, să ia decizii sub presiune, să solicite cea mai bună îngrijire medicală și să facă față tuturor emoțiilor. Totul într-o perioadă scurtă de timp și într-o realitate nouă lor. Informațiile oferite de Planul de 100 de zile și planificarea tuturor pașilor care urmează cu ajutorul acestui instrument important pentru pacient sunt critice în această perioadă plină de provocări pentru pacient și familia acestuia”, a spus Cezar Irimia, președintele FABC.