OMS de Săptămâna Mondială a Imunizării : ,,Vaccinurile ne apropie”

Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) aduce în atenția opiniei publice faptul că vaccinurile reprezintă un pilon de bază al sistemelor sanitare puternice și al politicilor de sănătate publică din toată lumea.

Vaccinurile reușesc sa prevină astăzi aproximativ 30 de boli grave. Prin creșterea ratelor de imunizare în rândul populației, numărul de îmbolnăviri prevenibile prin vaccinare ar scădea dramatic. În rândul cetățenilor, evitarea unei boli printr-o vaccinare simplă și sigură înseamnă cu certitudine o viață mai bună.

,,Imunizarea este recunoscută unanim de specialiști ca fiind una dintre cele mai de succes și mai eficiente intervenții de sănătate publică la scară mondială. În prezent, vaccinurile previn aproximativ 30 de boli infecțioase și datorită lor, între 2 și 3 milioane de vieți sunt salvate anual, la nivel global. În contextul pandemic actual, mai mult ca niciodată, imunizarea și vaccinurile trebuie privite ca o prioritate de sănătate publică. Este vital ca populația generală să aibă acces la vaccinuri, să reducem presiunea asupra sistemului de sănătate și să folosim vaccinurile la potențialul lor maxim”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

De la primul vaccin împotriva variolei în 1796, vaccinurile au salvat mai multe vieți decât orice altă intervenție medicală. Programele globale de vaccinare împotriva variolei în anii 1970 au dus la eradicarea completă a bolii; înainte de vaccin, aproape patru milioane de persoane - în majoritate copii – mureau an de an din cauza variolei. Numai în ultimii 20 de ani, vaccinarea împotriva mai multor infecții frecvente a contribuit la prevenirea a 37 de milioane de decese în țările cu venituri mici și medii.

 ARPIM dorește să atragă atenția autorităților asupra necesității de a îmbunătăți Programul Național de Vaccinare prin măsuri care să conducă la creșterea capacității sistemului național de vaccinare și să reducă povara bolilor prevenibile prin vaccinare. Sistemul sanitar din România are nevoie de o actualizare rapidă a legislației în privința imunizării, în următoarele direcții:

Adoptarea în regim de urgență a Legii Vaccinării, pentru a crește capacitatea sistemului național de vaccinare și a reduce povara bolilor prevenibile prin vaccinare, precum și definirea legislației secundare pentru crearea premiselor legislative pentru vaccinarea pe tot parcursul vieții;

Înființarea prioritară a Comitetului Național Consultativ de Experți în Domeniul Imunizărilor (echivalentul NITAG), ca parte a Planului Global de Acțiune privind Vaccinurile al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ca organism specializat și independent care să vină în sprijinul decidenților cu recomandări bazate pe dovezi științifice în domeniul vaccinurilor și imunizării în general, conducând astfel la formularea unor politici publice sustenabile în direcția asigurării vaccinării pe tot parcursul vieții;

Formularea unor ghiduri și recomandări pentru vaccinarea de rutină, în conformitate cu Programul Național de Vaccinare și cu recomandările OMS, cu scopul asigurării continuității serviciilor de vaccinare și pentru evitarea riscului izbucnirii de noi crize epidemiologice, în contextul pandemiei de COVID-19;

Asigurarea procesului de vaccinare de rutină neîntreruptă având în vedere impactul pandemiei de COVID -19 asupra ratelor de vaccinare. Datele Ministerului Sănătății arată o scădere de 50% pentru vaccinarea împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului și de aproape 80% în cazul vaccinării VCR DTPa -VPI pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin difterie, tetanos, poliomielită și tuse convulsivă.

În paralel cu Programul Național de Vaccinare, introducerea unui sistem de compensare a vaccinurilor, care va contribui atât la extinderea categoriilor de persoane vaccinate, cât și la asigurarea creșterii acoperirii vaccinale din România.

 Vaccinarea este cea mai eficientă intervenție de sănătate publică. Presupune investiții mici în sănătate, comparativ cu costurile potențiale ale îngrijirilor, în lipsa prevenției primare. O actualizare a politicilor de sănătate publică în privința vaccinurilor ar contribui la scăderea presiunii cu care se confruntă personalul medical din camerele de gardă sau secțiile de terapie intensivă, dar și medicii de familie și specialiștii din sistemul ambulatoriu.

Prin implementarea propunerile făcute de ARPIM, autoritățile pot crea premisele prin care românii să beneficieze de vaccinuri pe tot parcursul vieții.  Mai puțini pacienți internați în spitale din cauza bolilor prevenibile prin vaccinare înseamnă posibilitatea redirecționării sumelor economisite către prevenție, către alte arii terapeutice cu nevoi stringente sau către investiții care să permită o dezvoltare mai rapidă a sistemului sanitar.

Vaccinarea împotriva COVID-19- mobilizare fără precedent a industriei farmaceutice

 În momentul de față patru vaccinuri sunt aprobate în Europa, zeci de milioane de europeni sunt vaccinați la puțin peste un an de la descoperirea noului coronavirus SARS CoV-2, iar COVID-19 a intrat în lista bolilor prevenibile prin vaccinare. ,,Aceste aspecte sunt o realizare incredibilă din punct de vedere științific, consecința unui efort uriaș de colaborare, de fabricație și logistic, care implică instituțiile UE, guvernele, sistemele de sănătate, autoritățile de reglementare și industria farmaceutică”, a precizat directorul executiv ARPIM.

86% dintre copiii din întreaga lume primesc vaccinuri pediatrice de rutină împotriva unor boli precum rubeola, hepatita B și a mai multor agenți patogeni care cauzează meningita, printre altele; în 1980, acest procent era de numai 20%. Dacă se mențin tendințele actuale, se estimează că vaccinările în țările cu venituri mici și medii vor proteja alte 32 de milioane de vieți care altfel s-ar pierde până în 2030.

„Inovațiile născute în urma crizei actuale vor da un impuls progresului pe care vaccinurile l-au generat deja în sănătate. Fie realizată de țări individuale sau prin colaborări globale precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), vaccinarea extinsă împotriva a zeci de boli infecțioase a înregistrat evoluții considerabile în ultimele decenii,” a declarat Thomas Triomphe, Vicepreședinte Executiv și Șef al Diviziei de Vaccinuri Sanofi.  

Infecții și vaccinuri

Vaccinurile de astăzi pot chiar să contribuie la prevenirea unor tipuri de cancer precum cancerul de col uterin, care este adesea cauzat de virusul Papilloma Uman (Human Papilloma Virus - HPV). În mod similar, cercetătorii explorează dacă Alzheimer ar putea fi declanșat de virusul herpes simplex.

„Luați infecția cu Bordetella pertussis, sau tusea convulsivă, și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) drept un alt exemplu. Recent, comunitatea ştiinţifică a început sa acorde o atenție mai mare rolului pe care tusea convulsivă îl joacă în agravarea sau chiar declanșarea manifestărilor respiratorii severe ca BPOC la adulți. Când vine vorba de tuse convulsivă, oamenii tind să creadă că această infecție afectează numai copiii. Dar epidemiologia acesteia este mai dăunătoare decât se consideră în mod obișnuit”, a spus Dominika Kovács, Director Comercial pentru vaccinurile Sanofi Pasteur împotriva poliomielitei, tusei convulsive și virusului Haemophilus influenza b (Hib).

Un studiu recent a arătat că aproximativ 13% dintre persoanele în vârstă care suferă de BPOC în Marea Britanie au avut rezultat pozitiv și pentru pertussis, sugerând că această infecție ar putea fi un factor declanșator pentru exacerbările BPOC. Acestea, dar și alte conexiuni, necesită studii aprofundate. Dar în multe dintre aspectele acestor boli , cu cât sunt urmărite și măsurate împreună afecțiunile, cu atât mai mult se demonstrează legătura dintre ele.

O mai bună înțelegere a acestor legături între infecții și urmările severe asupra sănătății, considerate anterior distincte, le va permite oamenilor de știință să utilizeze noi domenii de asistență medicală și să proiecteze soluții sub formă de noi vaccinuri și imunoterapii care ar putea revoluționa calitatea și durata vieții noastre.

Gripa are un impact semnificativ, atât din punct de vedere economic, cât și din cel al nevoilor de îngrijire medicală, prin urmare, prevenţia prin vaccinare este deosebit de importantă şi nu trebuie neglijată. În Europa, în absenţa vaccinării antigripale ar exista încă 22,3 milioane de cazuri de gripă, 6,2 milioane vizite de asistență medicală primară și 3,5 milioane de internări în spitale. Acest lucru se traduce întru-un cost socio-economic estimat la 6-14 miliarde EURO anual.

În plus, noile tehnologii, cum ar fi ARNm, ar putea ajuta știința să accelereze ritmul de dezvoltare și furnizare de noi soluții. „Și experiența COVID-19 ar putea duce la salturi semnificative în așteptările și în cererea de vaccinuri în general. În acest nou context, este greu să calculăm adevărata amploare a beneficiilor care ar putea fi furnizate de vaccinuri pe viitor”, a conchis Kovács.

Salvarea a peste 50 de milioane de vieți prin vaccinare

„Vaccinurile ne vor ajuta să învingem pandemia de COVID-19, însă doar dacă asigurăm un acces echitabil tuturor statelor și dacă implementăm sisteme solide pentru furnizarea lor. Pentru a evita numeroasele epidemii de boli ce pun în pericol viețile, precum rujeola, febra galbenă și difteria, trebuie să ne asigurăm că serviciile ce realizează vaccinări de rutină sunt protejate în fiecare țară din lume”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

Un studiu OMS a relevat faptul că, în ciuda progreselor înregistrate față de situația din 2020, peste o treime dintre țările respondente (37%) încă raportează perturbări la nivelul serviciilor responsabile de imunizarea de rutină.

Campaniile de vaccinare în masă prezintă de asemenea întreruperi. Potrivit noilor date, 60 dintre aceste campanii vitale sunt actualmente amânate în 50 de state, expunând aproximativ 228 de milioane de persoane – majoritatea lor copii – riscului de a contracta boli precum rujeola, febra galbenă și poliomielita. Peste jumătate dintre cele 50 de țări afectate sunt state din Africa, evidențiindu-se inegalități persistente la nivelul accesului populației la serviciile critice de vaccinare.

Campaniile de imunizare împotriva rujeolei, una dintre cele mai contagioase boli care poate declanșa focare importante acolo unde oamenii nu sunt vaccinați, sunt cele mai afectate. Douăzeci și trei dintre campaniile amânate sunt campanii antirujeolice, fiind afectate 140 de milioane de persoane, potrivit estimărilor. Multe campanii sunt deja întârziate de mai bine de un an.

„Chiar și înaintea pandemiei, existau semne îngrijorătoare care arătau că începem să pierdem teren în lupta împotriva bolilor copilăriei care pot fi prevenite, 20 de milioane de copii nebeneficiind de vaccinări esențiale. Pandemia a dus la înrăutățirea situației, care era oricum una gravă, împiedicând vaccinarea a milioane de alți copii. Acum când vaccinurile sunt în atenția tuturor, trebuie să folosim această energie pentru a ajuta fiecare copil să recupereze vaccinările împotriva rujeolei, poliomielitei și a altor boli. Nu avem timp de pierdut. Orice timp pierdut înseamnă vieți pierdute”, a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF.

Din cauza acoperirii vaccinale insuficiente, au fost raportate focare importante de rujeolă în țări precum Republica Democrată Congo, Pakistan și Yemen, agențiile avertizând că acestea pot apărea și în alte state, având în vedere numărul tot mai mare de copii care nu au acces la vaccinuri vitale. Aceste focare izbucnesc în locuri care se confruntă deja cu situații conflictuale și cu perturbări ale serviciilor din cauza măsurilor adoptate ca răspuns la COVID-19.

Furnizarea vaccinurilor și a altor echipamente este, de asemenea, esențială în procesul de vaccinare a copiilor. Din cauza perturbărilor apărute la începutul pandemiei de COVID-19, UNICEF a livrat  2,01 miliarde de doze de vaccin în 2020, comparativ cu 2,29 miliarde în 2019.

„Este posibil ca milioane de copii din lumea întreagă să nu aibă acces la vaccinuri de bază, în timp ce actuala pandemie amenință să anuleze două decenii de progrese înregistrate în domeniul vaccinărilor de rutină. Pentru a sprijini eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a combate viitoarele pandemii, va trebui să prioritizăm imunizarea de rutină, concentrându-ne totodată asupra copiilor cărora nu li s-a administrat niciun vaccin de rutină, adică asupra copiilor cu zero doze administrate. Pentru aceasta, trebuie să lucrăm împreună – la nivelul agențiilor de dezvoltare, al guvernelor și al societății civile – pentru a ne asigura că nu este lăsat în urmă niciun copil”, a afirmat dr. Berkley, Director Executiv al Gavi, Alianța pentru vaccinuri.

Noua strategie globală privind imunizarea vizează salvarea a peste 50 de milioane de vieți. Pentru a răspunde acestor provocări și pentru a susține eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19, OMS, UNICEF, Gavi și alți parteneri au lansat Agenda de imunizare 2030 [Immunization Agenda 2030 – IA2030], o nouă strategie globală ambițioasă ce urmărește maximizarea impactului vital al vaccinurilor prin sisteme de imunizare mai solide.

Agenda vizează vaccinurile administrate pe tot parcursul vieții, din copilărie până la adolescență și perioada maturității târzii. În cazul în care va fi implementată integral, va permite evitarea unui număr estimat de 50 de milioane de decese, potrivit OMS - 75% dintre acestea în țări cu venituri mici și medii inferioare.