Melanomul, responsbil de majoritatea deceselor cauzate de cancerul cutanat

Peste 21% din cazurile de melanom nu au fost diagnosticate și 33% dintre programările pentru examinarea cutanată au fost ratate din cauza pandemiei de COVID-19, atrag atenția medicii dermato-venerologi și oncologi. Potrivit specialiștilor în România foarte multe persoane se prezintă la medic cu tumori cutanate în stadiu avansat. Deși reprezintă mai puțin de 5% din toate cazurile de cancer de piele, melanomul este responsbil de majoritatea deceselor cauzate de cancerul cutanat.

Melanomul, responsbil de majoritatea deceselor cauzate de cancerul cutanat

Un sondaj al Organizației Mondiale a Sănătății referitor la ratele incidenței melanomului în 36 de țări a reliefat că peste 60.000 de melanoame nu au fost diagnosticate la nivel mondial, din care 232 de cazuri în România. Însă diagnosticarea timpurie a melanomului poate salva viața, au subliniat dr. Mara Mihai, medic primar dermatovenerologie și dr. Raluca Patru, medic oncolog în cadrul webinarului Share Experience, cu tema Melanomul – tratament în echipă.

,,Recunoașterea leziunilor într-un moment timpuriu este esențială”, este de părere dr. Mara Mihai, medic primar dermato-venerologie care a prezentat factorii de risc pentru melanom: culoarea pielii (pielea deschisă la culoare e predispusă arsurilor solare și prezintă un risc mai mare de a dezvolta melanom), persoanele care au mai mult de 50 de alunițe pe corp sau persoanele care au alunițe cu caractere atipice, asimetrice sau colorate neomogen.

Medicul a precizat că este important și istoricul din familie (dacă mama/tata sau altă rudă de sânge a avut un cancer de piele) sau chiar istoriul personal de melanom.

 „Aceștia sunt factori pe care nu putem să-i influențăm, dar putem sa modificăm un factor care crește foarte mult riscul de melanom: expunerea la radiațiile ultraviolete și aici vorbim și de solar, dar și de expunerea la soare. Expunerea intermitentă la soare este cea mai riscantă și crește riscul de melanom: de exemplu o vacanță la mare după ce o bună perioadă de timp am lucrat de acasă sau de la birou și nu ne-am expus la soare. Nu se interzice expunerea la soare, ci aceasta trebuie să fie făcută în condiții de siguranță: folosim cremele de fotoprotecție (UVB și UVA), îmbrăcămintea care să acopere pielea, căutăm umbra ajutându-ne de pălării și umbrele, dar suntem atenți și la protecția ochilor”, recomandă dr. Mara Mihai, medic primar dermatovenerologie.  

5 semne de alarmă

Dr. Mara Mihai spune că trebuie să fim atenți la următoarele cinci aspecte ca să depistăm din timp o leziune suspectă. Dacă ai observat oricare dintre aceste schimbări este foarte important să nu amâni un control la medicul dermatolog:

  • ai o leziune, iar dacă trasezi axele longitudinal și transversal toate cele patru cadrane nu sunt simetrice;
  • marginile neregulate sunt un semnal de alarmă;
  • mai mult de două culori într-o leziune pot să fie un semnal de alarmă;
  • diametrul leziunii este mai mare de 5 mm;
  • dacă alunița s-a schimbat în culoare, dimensiune și a devenit asimetrică.

Cu ajutorul dermatoscopiei, medicul poate să pună un diagnostic corect. „Dermatoscopia nu e o simplă examinare cu lupa, ci un examen de microscopie realizat pe viu, fără substanțe de contrast care permite medicului să observe anumite elemente în alunițe, care nu se pot observa cu ochiul liber”„ explică dr. Mara Mihai.

După ce medicul dermatolog constată că leziunea este suspectă, următorul pas este realizarea unei biopsii și, în urma unor investigații suplimentare se va face stadializarea tumorii, intervenția chirurgicală și urmarea unui tratament recomandat de specialist. Pentru că riscul de a dezvolta un alt cancer de piele în următorii doi ani este unul foarte ridicat, pacientul trebuie să efectueze cu regularitate controalele de rutină.  

Cancerul de piele, o problemă importantă de sănătate publică

Incidența acestui tip de cancer a crescut de 3-4 ori în ultimele decade și se află în continuă creștere. Conform datelor OMS 1/3 din cancerele diagnosticate în întreaga lume sunt cancere cutanate.

Principalele forme de cancer de piele sunt Melanomul și Non-melanoma skin cancer (NMSC, epitelioame cutanate). Melanomul (MM) reprezintă sub 5% din cazurile de cancer cutanat și este responsabil de 75% din decesele cauzate de cancerele de piele. Carcinomul bazocelular CBC este cea mai frecventă formă de cancer cutanat (75%), urmată de Carcinomul spinocelular CSC (20%).

Cancerele de piele reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate, fiind asociate cu morbiditate, mortalitate și costuri medicale ridicate în cazurile avansate.

Atunci când pacientul ajunge la medicul oncolog, șansele de curabilitate sunt mult mai reduse, deoarece înseamnă că tumorile au fost depistate într-un stadiu avansat (stadiul 3 sau 4), avertizează dr. Raluca Pătru, medic oncolog. „În aceste situații, rolul esențial în managementul pacientului îl are oncologul. Cu cât avem o implicare mai mare a ganglionilor sau prezența de metastaze la distanță cu atât boala este într-un stadiu mai avansat. Supraviețuirea pacientului este mai scurtă, iar pentru stadiile 4 cu metastaze multiple supraviețuirile la 5 ani scad sub 20%”, explică medicul oncolog.

Tratamentul specific oncologic se administrează cu două scopuri:

  1. Adjuvant, cu scopul de a preveni o recidivă după o intervenție chirurgicală
  2. În context metastatic când sunt leziuni inoperabile și atunci tratamentul are scopul de a opri boala din evoluție și a reduce dimensiunile tumorilor.

„Dacă ne referim la stadiile de boală unde tumora a fost excizată și e demonstrată prezența invaziei ganglionare sau în cazul metastazelor, tratamentele adjuvante recomandate sunt imunoterapia și terapiile țintite”, a declarat dr. Raluca Pătru.

În România nu avem ghiduri, dar avem protocoale de prescriere a medicamentelor și de rambursare a acestor tratamente.

„Avem aprobate foarte multe tratamente adjuvante pe partea de tratamente sistemice. Imunoterapia e complet aprobată și rambursată în România. Mai sunt două combinații de terapii țintite care nu sunt rambursate momentan în România, dar aceste două variante sunt alternativele la o altă terapie inclusă deja în programul națonal”, a precizat dr. Pătru.