Lygia Alexandrescu, președintele Societății Române de Educație Nutrițională: ,,Să ne întoarcem la natură și la alimentația personalizată”

Peste 3 miliarde de oameni din întreaga lume, adică aproape 40% din populația globului, nu își permit o dietă sănătoasă. ,,Avem nevoie de sustenabilitate, avem nevoie de oportunitate atât pentru cel care produce, cât și pentru cel care consumă alimentele. Și avem nevoie de un aliment care să fie sigur, un aliment care să fie suficient, pentru că asta este marea problemă.”, a mărturisit Lector Univ. Dr. Lygia Alexandrescu – Universitatea Spiru Haret, București și Președintele Societății Române de Educație Nutrițională la conferința de presă cu tema ”Prevenţie prin Alimentaţie personalizată şi Stil de viaţa echilibrat - 2022”, organizată de Clinica Neolife şi Societatea Română de Educație Nutrițională.

Lygia Alexandrescu, președintele Societății Române de Educație Nutrițională: ,,Să ne întoarcem la natură și la alimentația personalizată”

România, alături de statele europene, dar și de multe alte țări ale lumii, sărbătorește în octombrie Ziua Internațională a Alimentației. In contextul dificultăţilor anului 2022, Natiunile Unite prin intermediul Organizaţiei Alimentului şi Agriculturii / Food and Agriculture Organization (FAO) propune tema: „Nu lăsăm pe nimeni în urmă: producții mai bune, o nutriție mai bună, un mediu mai bun, ceea ce înseamnă o viață mai bună”.

Două treimi dintre cei care se confruntă cu insecuritatea alimentară acută sunt producătorii rurali de alimente. Anul trecut, insecuritatea alimentară pentru 139 de milioane de oameni din 24 de țări și teritorii a fost dată de conflicte. În timp ce până la 828 de milioane de oameni flămânzesc, 1 in 8 adulți se confruntă cu obezitate, o problemă în creștere în toate regiunile lumii.

,,Atunci când vorbim despre hrană, despre alimentație este necesară sustenabilitatea. Trăim vremuri cu conflicte, cu schimbări climatice, cu inegalitate, cu creșteri constante de prețuri și atunci și această sustenabilitate înseamnă oportunitate pentru cei care produc, oportunitate pentru cei care consumă și mai ales grijă față de mediu. Este necesară o lume în care alimentul să fie suficient cantitativ, să fie nutritiv, sigur și ușor de procurat. Dacă vorbim despre alimentația de prevenție, asta înseamnă că avem grijă să prevenim, să întârziem și să reducem impactul bolilor asupra organismului prin ceea ce consumăm. Avem nevoie, de asemenea, pe lângă această calitate a alimentelor, de expunere la aer nepoluat, de efort constant, moderat și de o bună hidratare, de ore de somn corecte și, bineînțeles, de management-ul stresului”, a spus Lygia Alexandrescu.

Președintele Societății Române de Educație Nutrițională a subliniat că alimentul trebuie să fie prietenos cu mediul și cel mai important, în această perioadă de criză, să fie și ușor de cumpărat de fiecare dintre noi.

,,Ar trebui să vorbim și despre deficitul nutrițional, chiar dacă România clar nu se compară cu țările în care foametea există în mod real, cum sunt din cele din Africa Subsahariană sau Asia de Sud-Est; totuși nu stăm extraordinar de bine, cel puțin comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană și trebuie să vorbim în mod cert despre calitatea alimentelor. Eu sunt endocrinolog și nu pot să nu insist pe problemele endocrinologice date atât de deficitul alimentar, de exces cât și de calitatea alimentelor. La copil, de exemplu, avem deficitele de creștere, avem sindromul ovarian polichistic, rahitismul, gușa și noduli tiroidieni, sindromul metabolic și bineînțeles obezitatea. Iar la adult, pe lângă obezitate, avem sindromul hipermetabolic, avem din ce în ce mai frecventul diabet de tip 2, o să avem afecțiunile tiroidiene mergând până la cancerele tiroidiene, infertilitatea, o problemă din ce în ce mai frecventă inclusiv în societatea noastră. Toate acestea pot fi prevenite sau măcar ameliorate printr-o dietă cât mai corectă,” a adăugat doctor Adina Simona Dragomir, medic primar endocrinologie, doctor în științe medicale la Institutul de Endocrinologie I.C. Parhon.

 Așa cum se pedalează din ce în ce mai mult pe medicină personalizată, tot așa e timpul să se vorbească și despre alimentație personalizată.

,,Haideți să ne întoarcem la natură și să înțelegem că aceeași mărime nu ne încape pe toți. Nu suntem toți la fel. Avem diferențe genetice, avem diferențe biochimice, avem diferențe metabolice și toate aceste diferențe trebuie să se vadă în alimentația pe care o avem. Sigur că n-o să mâncăm foarte diferit. Ne supunem acelorași principii nutritive, dar cu toate acestea trebuie să personalizăm, luând în calcul atât parametrii biochimici, cât și microbiomul, care este foarte mult studiat în ultima vreme și face diferența”, a spus Lector Univ. Dr. Lygia Alexandrescu.

Beneficiile personalizării ar fi creșterea nivelului energetic, creșterea biodisponibilității și a absorbției nutrienților, îmbunătățirea stării de funcționare a organismului și creșterea calității vieții.

Obezitatea reduce speranța de viață și crește riscul de cancer

Peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de fete și băieți cu vârsta cuprinsă între 5-19 ani sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății. La sfârșitul anului 2019 Centrul de Observare a Obezității Globale ne considera o țară cu 47.7% adulți supraponderali și din care 10.9% adulți suferă de obezitate. Problema este că obezitatea este o stare cu un potenţial patologic ridicat, care generează multiple complicaţii printre care bolile cardiovasculare, speranţa de viaţă fiind redusă semnificativ. Obezitatea este un factor de risc independent pentru mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare la bărbaţi şi crește riscul apariţiei bolilor cardiovasculare la femei.

Mortalitatea care poate fi prevenită în România, este de 2.5 ori mai mare decât în Uniunea Europeană, atrage atenția senatoarea Nicoleta Pauliuc, Președintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul României.

,,În momentul în care vorbim de Planul de combatere şi prevenţie a cancerului - am alocat o zonă foarte importantă alimentației şi am spus că un nutriţionist trebuie să facă parte din acel tumor board alături de chirurgi, alături de oameni care diagnostichează, alături de oncologi, de radioterapeuţi, de anestezişti, de psihologi”, a precizat  senatoarea Nicoleta Pauliuc, supraviețuitoare de cancer.

În ceea ce privește relația dintre obezitate și cancer, mai multe studii au evidenţiat o corelaţie pozitivă între excesul de greutate şi incidenţa cancerului. Creşte riscul de cancer endometrial, ovarian, cervical, de sân pentru femeile obeze şi riscul de cancer de prostată pentru bărbaţii obezi.

Un stil de viață sănătos care să includă mișcarea în are liber, hidratarea completă, somnul odihnitor și o viață cât mai lipsită de stres sunt recomandările specialiștilor prezenți la conferința ,Prevenţie prin Alimentaţie personalizată şi Stil de viaţă echilibrat - 2022”, organizată la București cu două zile îniante de Ziua Internațională a Alimentației, celebrată pe 16 octormbrie.