Limfomul non-Hodgkin, un cancer agresiv
Cancerele sângelui reprezintă a patra cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial. Limfoamele fac parte din această categorie și potrivit specialiștilor aproximativ o persoană din 50 va dezvolta o formă de limfom non-Hodgkin în decursul vieţii. În fiecare zi sunt diagnosticaţi pe mapamond 1.000 de pacienţi cu limfom, un cancer agresiv. Societatea Română de Hematologie și Asociaţia Bolnavilor cu Limfoame a marcat astăzi Ziua Mondială a Limfomului, celebrată în fiecare an pe 15 septembrie, îndemnând medici, asistente, pacienţi şi familiile lor să se alăture într-o campanie unită de informare a publicului despre limfom, despre semnele şi simptomele sale şi despre cum această boală afectează viaţa a mii de oameni la nivel mondial.
Peste 1,5 milioane de oameni trăiesc cu limfom în întreaga lume. Mai mult, în fiecare an 600.000 de persoane sunt diagnosticate cu limfom, indiferent că este vorba despre Hodgkin sau limfom non-Hodgkin (LNH). Există 30 de tipuri diferite de limfom recunoscute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dintre care 25 sub denumirea de limfom non – Hodgkin, care reprezintă circa 80% din totalul cazurilor de limfom. În România, în fiecare an se diagnostichează circa 1.400 de cazuri de LNH, dintre care jumătate pierd lupta cu boala. Limfoamele non-Hodgkin pot apărea la orice vârstă, însă majoritatea tipurilor de LNH apar la persoane mai înaintate în vârstă. Vârsta medie la momentul diagnosticării este de 65 de ani. Boala poate apărea însă şi la adulţi mai tineri şi la copii, dar este mai frecventă la bărbaţi.
„LNH este un cancer agresiv care adesea nu prezintă simptome, cel puţin nu imediat. Cele mai frecvente simptome ale limfomului non-Hodgkin (LNH) sunt umflăturile nedureroase la nivelul gâtului, axilei şi în zona inghinală. Pot să apară şi o serie de alte simptome, inclusiv stare generală de rău, însă aceste simptome ale LNH pot fi atribuite şi altor cauze. De aceea, diagnosticul este foarte important atunci când medicul va decide dacă suferiţi de LNH”, a declarat prof. univ. dr. Anca Lupu, Şeful disciplinei Hematologie-Spitalul Clinic Colţea, Preşedintele Societății Române de Hematologie.
În opinia conf. univ. dr. Horia Bumbea, medic primar hematologie clinică la Spitalul Universitar de Urgență Bucureşti, nu există riscuri mai mari ca membrii familiei unui pacient cu LNH să dezvolte această boală în comparaţie cu alte persoane, fiindcă nu există dovezi că LNH este ereditar. De asemenea, spre deosebire de alte tipuri de cancer, nu se corelează cu stilul de viaţă sau cu fumatul.
,,Limfoamele non-Hodgkin sunt mai frecvente la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele care primesc un transplant sau care dezvoltă o infecţie severă, cel mai adesea virală, precum infecţia cu virus HIV sau VEB sau persoanele cu un sistem imunitar scăzut, din mai multe motive medicale”, a adăugat conf. dr. Horia Bumbea.
Tratamentul și stilul de viață
În funcţie de tipul de limfom non-Hodgkin, cu evoluţie agresivă sau lentă, tratamentul constă în imunoterapie şi/sau alte terapii ţintite precum anticorpi monoclonali şi chimioterapie. Alteori se foloseşte şi radioterapia în asociere cu aceste tratamente.
„Persoanele care primesc tratament pentru LNH pot avea o viaţă normală sau cât mai aproape de normal timp de mulţi ani. Cu ajutorul specialiştilor, pacientul va urma un tratament şi va beneficia de sprijin adecvat pentru a avea o viaţă relativ normală un timp îndelungat. Experienţa fiecărui pacient cu LNH este diferită şi mulţi pacienţi (dar nu toţi) răspund la tratament. Considerăm că aflând mai multe despre limfomul non-Hodgkin şi despre tratamentul acestuia, persoanele cu LNH vor putea învinge boala, deoarece vor şti la ce să se aştepte şi cum să se ajute pe ele însele”, a completat dr. Radu Niculescu, Medic primar hematologie la Institutul Clinic Fundeni, Secretar al Societăţii Române de Hematologie şi reprezentant al Asociaţiei Bolnavilor cu Limfoame.
În ceea ce privește alimentația și stilul de viață a acestor bolnavi, prof.dr. Anca Lupu a precizat în cadrul webinarului organizat de Pacientul 2.0 că ,,în timpul tratamentului care poate să dureze 4-6 luni și chiar mai mult alimentația se modifică, este alcătuită din mese mai puțin grele care nu dau greață, disconfort, iar cei care urmează tratament cu cortizon trebuie să mănânce fără sare. Pacientul trebuie să se hidrateze și să bea lichide, să evite acumularea acidului uric”.
În lipsa tratamentului, boala poate duce la deces în numai 6 luni. Boala nu ocolește pe nimeni. Celebrități și vedete au suferit de limfom și au murit sau unele sunt în remisie. Jacuqline Kennedy Onassis a murit de LNH în 1994. Actorul american Gene Wilder a fost diagnosticat în 1999, este în remisie completă din 2005. Paul Allen, co-fondatorul Microsoft, diagnosticat inițial în 1983, apoi cu LNH în stadiul 4 in 2009, acum se află în remisie completă.
