La fiecare trei secunde vom pierde un om din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice
Infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an, până în anul 2050, atrag atenția experții internaționali ai Parteneriatului Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP), care s-au întâlnit la București cu experți naționali pentru a discuta provocările actuale și pentru a dezvolta noi resurse pentru medici, farmaciști și pacienți luând în considerare principiile alfabetizării în domeniul sănătății.
Infecțiile rezistente la antibiotice au ucis peste 1,2 milioane de oameni în 2019 și au devenit una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului. Conform datelor Eurostat, țara noastră este codașă, fiind chiar pe ultimul loc în ceea ce privește cunoștințele generale ale populației despre utilizarea antibioticelor. Iar veștile nu sunt deloc îmbucurătoare, specialiștii estimează că impactul negativ al rezistenței la antibiotice se adâncește odată cu pandemia de COVID-19 și cu folosirea necorespunzătoare, în multe cazuri, a antibioticelor pentru tratarea acestei infecții.
O treime dintre români folosesc în continuare antibiotice în mod necorespunzător, pentru simple răceli sau durere în gât, potrivit datelor comparate despre consumul de antibiotice (2018) în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, sunt îngrijorătoare și relevă.
Infecțiile cu germeni multirezistenți reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate și specific pentru sistemul de sănătate și spitalele din România.
Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical, ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Dar folosirea neadecvată a lor a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente. La fiecare trei secunde vom pierde un om, dacă nu se schimbă nimic în privința utilizării raționale a acestor medicamente, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății.
,,Bazându-se pe capitalul intelectual al membrilor săi și pe resursele bazate pe dovezi pentru managementul simptomatic al infecțiilor acute ale tractului respirator, Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) are o poziție unică pentru promovarea celor mai bune practici în managementul clinic al COVID-19 non-sever, autoîngrijire și administrarea de antimicrobiene în general”, a declarat Prof. Sabiha Essack, membru GRIP, prezent și la București. GRIP, convocat și susținut de Reckitt, reunește experți din 11 țări care lucrează continuu de aproximativ 10 ani pentru a schimba paradigma utilizării necorespunzătoare a antibioticelor, prin promovarea conștientizării și pledând pentru alternative de ameliorare simptomatică în infecțiile căilor respiratorii superioare (ICRS), astfel transformând în mod pozitiv comportamentul consumatorilor.
La întâlnirea anuală a GRIP la București, România a fost reprezentată de Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie, Dr. Adriana Antohe și Dr. Gabriela Comisel, reprezentanți ai Societății Naționale de Medicina Familiei, Farm. Anca Crupariu, reprezentant al Colegiului Farmaciștilor și de Conf. Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru.
,,Avem nevoie de noi resurse pentru educarea medicilor, farmaciștilor și în primul rând pentru educarea pacienților. Sunt multe situații în care pacienții insistă să primească antibiotic chiar și pentru o simplă răceală. Este îngrijorător și doar cu eforturi majore din partea tuturor celor implicați în domeniul sănătății putem reuși o schimbare de paradigmă și comportament”, a declarat dr. Adriana Antohe, membru al grupului RespiRo al SNMF.
Rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel Mondial, astfel că Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii și-a propus să reflecteze asupra progreselor recente ale rezistenței antimicrobiene (AMR) pentru a formula noi abordări GRIP, să împărtășească experiența locală și învățăturile despre inițiative de succes pentru combaterea AMR, și să creeze resurse noi pentru pacienți și medici, luând în considerare principiile alfabetizării în domeniul sănătății.
