Hipertensiunea arterială poate dăuna creierului

Potrivit studiului, tensiunea arterială crescută a dus la un declin mai rapid al abilităților de gândire la vârstnicii care sufereau din tinerețe de hipertensiune arterială (HTA) comparativ cu cei care au rămas sănătoși.

„Ca o chestiune practică, acest lucru sugerează că trebuie să prevenim hipertensiunea la orice vârstă pentru a evita efectul său dăunător asupra declinului cognitiv”, a spus dr. Sandhi Barreto, profesor de medicină la Universitatea Federală din Minas Gerais, Brazilia, autorul studiului.  

Dacă tensiunea arterială ridicată declanșează direct declinul mental rămâne o întrebare deschisă, având în vedere că „dovada cauzalității este foarte dificilă”, a subliniat Barreto, potrivit MedicineNet.com. Vestea bună care reiese din studiul brazilian este că abilitățile de gândire pot fi păstrate - sau cel puțin afectarea poate încetini - prin controlul tensiunii arteriale ridicate prin medicamente și modificărea stilului de viață.

 În cadrul studiului, au fost incluși aproximativ 7.000 de participanți din șase orașe braziliene, care aveau aproximativ 59 de ani, în medie, când s-au înscris pentru prima dată în studiu. Istoricul tensiunii arteriale a fost observat la lansarea studiului. Și în timpul a două perioade de testare - 2008/2010 și din nou în 2012/2014 - participanții au fost supuși unor evaluări repetate (pentru o medie de patru ani) menite să urmărească schimbările de memorie, abilitățile lingvistice, concentrarea, atenția, viteza motorie și „flexibilitatea mentală”.

 Echipa a constatat în cele din urmă că participanții de vârstă mijlocie și seniorii al căror număr superior (sistolic) al tensiunii arteriale și al numărului inferior (diastolic) au fost considerați „mari” au experimentat o formă de scădere accelerată a abilităților de gândire, comparativ cu cei care au menținut valori normale ale tensiunii arteriale. Memoria a avut un impact clar în rândul tuturor celor cu tensiune arterială crescută, indiferent dacă a fost diagnosticată inițial înainte sau după vârsta de 55 de ani, scorul la toate testele abilităților de gândire începând să scadă. Viteza cu care abilitățile de gândire au început să se diminueze nu părea să aibă nicio legătură cu cât timp un pacient a trăit cu hipertensiune arterială.

 Cu toate acestea, a existat o excepție de la regulă: cei care și-au scăzut tensiunea arterială prin administrarea de medicamente sau prin adoptarea unor opțiuni de stil de viață utile au experimentat un declin semnificativ mai lent al abilităților de gândire decât cei care nu au făcut-o.

„Prevenirea hipertensiunii arteriale este întotdeauna de preferat, însă luarea de măsuri pentru soluționarea problemei odată ce a pus stăpânire poate „evita deteriorarea în continuare a funcției cognitive”, a subliniat Barreto.

,,Cu toate acestea, poate exista o limită a scăderii tensiunii arteriale care poate ajuta la păstrarea sănătății creierului. Studiile clinice randomizate de reducere a tensiunii arteriale sistolice au produs rezultate mixte cu privire la faptul dacă scăderea tensiunii arteriale poate reduce riscul de afectare cognitivă ușoară”, a avertizat dr. Gregg Fonarow, șef interimar al Diviziei de cardiologie de la Universitatea din California, Los Angeles.

Un alt studiu recent a concluzionat că adulții care și-au readus tensiunea arterială sistolică în regim normal nu au văzut că riscul de demență scade în comparație cu cei cu tensiune arterială de până la 139. Cu toate acestea, și-au redus riscul de afectare cognitivă ușoară. 

,,Controlul hipertensiunii arteriale este întotdeauna o mișcare inteligentă, dat fiind că s-a dovedit că reduce riscul de atacuri de cord, insuficiență cardiacă, accidente vasculare cerebrale și moarte cardiovasculară premature”, a afirmat dr. Gregg Fonarow.

În România, în fiecare an, 30.000 de români mor în urma complicațiilor hipertensiunii arteriale, boala care cauzează peste 62% dintre decesele survenite prin boli cardiovasculare în România și Europa.