,,Hepatitele nu mai pot aștepta. La fiecare 30 de secunde, un om își pierde viața din cauza hepatitei”

,,La fiecare 30 de secunde, un om își pierde viața din cauza hepatitei. Nu fi tu unul dintre ei. Nu aștepta, testează-te! Îți poate salva viața”, atrage atenția APAH-RO. Accesul la testare este limitat, doar 9% dintre cei care trăiesc cu hepatita B și 20% dintre cei care trăiesc cu hepatita cronică C fiind conștienți de infectare.

,,Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor reprezintă cea mai importantă perioadă din an pentru noi ca asociație, momentul în care încercăm să creăm oportunități pentru ca mesajele noastră să ajungă la un număr cât mai mare de oameni și să declanșeze o reacție de implicare imediată. În România, în special în ceea ce privește programul pentru pacienții cu hepatita C, apelul nostru se îndreaptă spre autorități de a evita pauze între programele anuale cost-volum-rezultat. De cinci ani de zile încă nu reușim acest lucru. Din contră, am pierdut prin pauze aproape un an și jumătate în care de fapt programul nu a fost funcțional. În plus, pandemia provocată de COVID 19 a îngreunat considerabil testarea și accesul la consult, investigații și tratament de specialitate. Hepatitele nu mai pot aștepta însă! Sunt afecțiuni virale, silențioase și cu efecte devastatoare în timp. Împreună însă putem acționa, putem, pune Romania pe harta tarilor care își ating obiectivele de eliminare in ciuda tuturor obstacolelor,” a declarat Marinela Debu, președinte APAH-RO.  

Președintele CNAS, Adrian Gheorghe, a evidențiat că instituția pe care o conduce acordă o atenție deosebită hepatitelor virale prin programele specifice.

„Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitei 28 iulie este un bun prilej de conștientizare  a pericolului   pe care îl reprezintă această afecțiune virală, mai ales în contextul actual. Hepatita virală este o problemă de sănătate publică la nivel mondial, pentru care CNAS a alocat și alocă în continuare resurse și atenție deosebită. Contractele cost-volum-rezultat, încheiate începând din anul 2015, au asigurat tratamentele fără interferon pentru pacienții cu hepatita C în primele contracte pentru fazele mai avansate ale bolii si ulterior cu opțiuni de tratament pentru stadii din ce în ce mai incipiente.  Astăzi ne aflăm în proces de negociere pentru încheierea unor noi contracte cost- volum- rezultat (CVR) care vor asigura accesul pacienților cu hepatita C la toate tipurile de tratamente disponibile pe piață, atât genotip specifice, cât şi pangenotipice. Ne aliniem, astfel, la standardele europene si mondiale, care au ca țintă eliminarea hepatitelor virale până în anul 2030, conform OMS”, a precizat Adrian Gheorghe, șeful CNAS.

APAH-RO consideră că trebuie făcute toate eforturile pentru ca obiectivele Planul Cadru-Național de Eradicare a Hepatitelor Virale, adoptat de România în 2019 și care prevede măsuri până în 2030 să poată fi atinse. În 2016, la nivel internațional a fost adoptată Strategia Sectorului de Sănătate privind hepatitele virale. Strategia prevede eliminarea infecțiilor cu hepatita B și C ca problemă de sănătate publică – reducerea cu 90% a incidenței (95% pentru HBV și 90% pentru HCV) și reducerea mortalității cu 65%, cifre raportate la cele din 2015.

APAH-RO a început seria acțiunilor dedicate acestei zile din data de 23 iulie cu o campanie on-line de informare. Proiectele și campaniile vor continua în mai multe orașe din țară până pe 30 iulie. După campania din Brașov si Turda, vor continua acțiuni in Giurgiu, Iași, București si din nou, Turda, județul Cluj.

Cu această ocazie, va fi evaluat gradul de conștientizare și informare a populației cu privire la hepatitele virale prin intermediul unor chestionare in format fizic si on-line.

În mediul online, medici de familie, medici specialiști – gastroeneterologi și de boli infecțioase, psihologi, nutriționiști vor vorbi despre importanța testării pentru depistarea precoce a hepatitelor, dar și despre procedurile de tratament, echilibru emoțional și alimentar necesar pentru gestionarea și depășirea bolii.

Campanii de testare gratuită pentru hepatită B și C

În efortul continuu de a atinge obiectivele de eliminare a HIV şi a hepatitei, începând cu 2020, ARAS s-a alăturat unui program co-finanțat prin Fondul Social European, împreună cu Institutul Clinic Fundeni București, respectiv cu Universitatea de Medicină și Farmacie GRIGORE T. POPA din Iași și Spitalul Clinic Județean de Urgență „SF. SPIRIDON” Iași, în cadrul cărora se derulează campanii de testare gratuită pentru hepatită B și C, adresate locuitorilor din regiunile Nord Est și Sud Est, Sud Muntenia și Sud-Vest Oltenia.

Locuitorii din 24 de judeţe vor avea acces la screening în cadrul LIVE (RO 2) EST și SUD, testarea fiind însoțită de prevenire, diagnostic și direcționare către tratament pentru pacienții care sunt depistați cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatice B/D şi C. Persoanele aflate în dificultate (vulnerabile social, comportamental, marginalizate) au acces limitat/restrâns la serviciile medicale, le accesează rar pentru că nu sunt informate despre riscurile la care se expun, despre posibilitățile de diagnostic sau tratament în sistemul de sănătate și apelează la acestea de cele mai multe ori doar în cazuri de urgență.

 ARAS susţine activ informarea şi diagnosticarea co-infecţiilor ataşate virusului HIV, hepatita B şi C fiind regăsite în aproximativ 60% din cazurile de noi infecţii cu HIV în România. Cel mai recent demers în acest sens este un proiect-pilot ”Right to Health”, susținut de compania Gilead Sciences Europe LTD și implementat în colaborare cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și Spitalul Universitar de Urgență București, în perioada octombrie 2019-iulie 2021.

 Prin acest proiect, ARAS și-a propus să îmbunătățească accesul persoanelor care consumă droguri injectabile din București la serviciile de prevenire, testare, diagnostic şi tratament al hepatitei C (VHC), utilizând trei strategii de eliminare: sensibilizarea și conștientizarea grupului țintă pentru prevenirea noilor infecții, identificarea persoanelor infectate și facilitarea accesului acestora la serviciile medicale în vederea inițierii tratamentului.

În ciuda situaţiei de întârziere de 5 luni în semnarea contractului cost-volum-rezultat al CNAS precum și limitarea intrării pacienților în unitățile de asistență medicală pentru afecțiunile non-Covid ca urmare a declarării stării de urgență, peste 1000 de consumatori de droguri injectabile au beneficiat de sesiuni de informare și conștientizare cu privire la căile de transmitere, beneficiile diagnosticării precoce și accesul la serviciile medicale, reducerea riscului de expunere precum si modalități de evitare a transmiterii VHC; iar 775 de sesiuni de consiliere au fost organizate pre și post testare anticorpi anti-VHC.

 În ceea ce privește accesul la tratament, prin intermediul acestei iniţiative, 210 consumatori de droguri injectabile care au prezentat teste reactive au fost ulterior acompaniați către serviciile de diagnostic și tratament, 50 dintre ei începând tratamentul în cadrul proiectului. Abordarea inovativă a proiectului a demonstrat nevoia de servicii integrate pentru acest grup vulnerabil asigurând navigarea pacienților în rețeaua de servicii medicale în vederea realizării investigațiilor necesare pentru inițierea tratamentului.

 ,,Interesul este să arătam că un model viabil de depistare benevolă există şi este posibil şi în România, să punem la punct un sistem de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri şi astfel să creştem numărul celor intraţi în tratament”, a declarat Maria Georgescu director executiv ARAS cu prilejul organizării evenimentului de închidere al proiectului “Right to Health”, atunci când s-a subliniat importanța grupului de navigatori, personal din sistemul de asistență socială care ajută la acompanierea persoanelor vulnerabile şi la crearea de legături între beneficiari și structurile de sănătate.

 Marinela Debu, președinte al APAH-RO, a atras atenția asupra necesității asigurării accesului la tratament şi pentru pacienții neasigurați în vederea atingerii obiectivului de eliminare a VHC ca problemă de sănătate publică, până în 2030.