Fumatul este prima cauză de îmbolnăvire în România

Fumatul ucide mai mult decât COVID-19, cel puțin așa reiese din statistici. COVID-19 a însemnat peste 26.000 de decese în România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese.

Fumatul este prima cauză de îmbolnăvire în România

COVID-19 a afectat în mod disproporționat persoanele care suferă deja de efectele devastatoare ale fumatului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fumătorii prezintă un risc crescut de boală severă din cauza COVID-19. O meta-analiză care a inclus 47 de studii publicate până în 5 iulie 2020 a scos la iveală că fumătorii au un risc dublu, față de nefumători, de a suferi de o formă severă ori critică a COVID-19. 

Fumatul slăbește sistemul imunitar, crește riscul de infecții respiratorii și este o cauză majoră a multor afecțiuni de sănătate care cresc considerabil riscul de complicații severe ale COVID-19, cum ar fi bolile cardiace, BPOC și diabetul. Există, de asemenea, dovezi concludente că utilizarea țigării electronice poate dăuna sănătății pulmonare. Renunțarea la fumatul de orice tip îmbunătățește starea de sănătate și reduce costurile de îngrijire a sănătății pentru acești pacienți.

Consumul de Tutun, una dintre provocările cele mai importante de sănătate publică ale României

În România, principalele cauze de deces sunt reprezentate de bolile cardiovasculare şi tumorile maligne, urmate îndeaproape de bolile respiratorii. Aceleaşi afecţiuni sunt principalii responsabili de scăderea calităţii vieţii cetăţenilor, indicator evaluat prin anii potenţiali de viaţă sănătoasă pierduţi prin dizabilitate sau deces prematur şi care se manifestă concret în speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani (de asemenea în scădere).

 Consumul de tutun este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cronice astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Scăderea prevalenţei bolilor cardiovasculare şi a cancerelor se observă în ţările care au aplicat consecvent măsuri integrate de control al tutunului, fapt ce s-a asociat şi cu creşterea duratei de viaţă sănătoasă.

 Bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de consum. Însă efectele reducerii fumatului se văd pe termen scurt şi mediu, în special asupra bolilor cardiovasculare, şi pe termen mediu şi lung, în ceea ce priveşte cancerele şi bolile respiratorii cronice.

Ultimul studiu global Global Youth Tobacco Survey (2017 - 2018) România privind consumul tutunului, implementat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 5.409 copii şcolarizaţi în clasele VI-VIII, cu vârsta cuprinsă între 13-15 ani a relevat faptul că 30,1% dintre respondenți au încercat să fumeze țigarete cel puțin o dată, iar 8,6 % dintre intervievați au fumat țigarete în ultimele 30 de zile. La nivelul țării noastre, 53.523 de copii cu vârsta între 13 - 15 ani sunt consumatori constanți de tutun. Iar numărul țigărilor fumate de cei mici are o medie de 83.027.280 pe an, în contextul în care fumatul este prima cauză de îmbolnăvire în România și în lume – peste 36.600 de români mor anual din cauza fumatului. Accesibilitatea produselor din tutun nu doar crește numărul fumătorilor, ci le permite minorilor să își achiziționeze produse din tutun: în urma unui studiu, peste 70,7% dintre copii afirmă că și-au cumpărat țigările de la magazin, din sursă legală.

,,Se estimează că implementarea completă a Strategiei MPOWER a OMS ar determina o scădere a deceselor premature provocate de fumat de aproape 900.000 de români (898.810) în următorii 40 de ani. România însă a implementat toate măsurile recomandate în Strategia MPOWER dar în proporţii diferite”, a semnalat echipa Inițiativei 2035 Generația fără Tutun, cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun 2021.