Condiții noi pentru donarea de plasmă de la persoanele vindecate de COVID 19

Documentul legislativ care stabilește condițiile noi a fost elaborat în urma consultării specialiștilor din  Comisia de anestezie şi terapie intensivă, Comisia de transfuzii și Institutul Național de Hematologie Transfuzională ”Prof. Dr. C. T. Nicolau”. Actul normativ conține modificări referitoare la selecția potenţialilor donatori de sânge total/plasmă care vor putea fi aleși dintre persoanele ce pot dovedi istoricul de infecție cu SARS CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, fără să se mai aplice cerința că aceștia să fi fost internați în prealabil în spital.

De asemenea, au fost modificate cerințele minime pentru admiterea ca donator vindecat de COVID-19 precum și lista documentelor solicitate, având în vedere necesitatea armonizării legislației în vigoare. Potrivit Ministerului Sănătății a fost eliminat criteriul de eligibilitate care solicita ca donatorul să prezinte 2 teste RT-PCT negative.

Iată criteriile minime pentru a fi donator:

- semnarea consimţământului informat pentru intrarea în procedura de selecţie în vederea donării de plasmă prin plasmafereză şi/sau sânge total şi pentru  transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date naţională şi europeană;

-prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infectie cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii.

-încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislaţiei naţionale;

-intervalul între 2 donări de plasmă succesive este de cel puțin 14 zile.

Ministerul Sănătății susține că modificările urmăresc creșterea numărului persoanelor vindecate COVID-19 care pot să doneze sânge/plasmă, precum și a numărului pacienților critici din ATI care pot să primească plasmă. Mai mult, Ministerul Sănătății va contribui cu date în platfomă de raportare a datelor privind recoltarea de sânge total/plasmă de la donatori vindecați de COVID-19 pusă la dispoziția statelor membre de către Comisia Europenă- EU CCP Database.

Informațiile vor fi utilizate pentru consolidarea dovezilor la nivel UE privind siguranța și eficacitatea acestei terapii. Ordinul MS stabilește responsabilitățile privind transmiterea informațiilor în baza de date a UE.

Recoltarea se va realiza cu respectarea standardelor actuale din legislația națională în domeniul transfuziei sanguine pentru colectarea, testarea, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui și a componentelor sanguine, respectând totodată principiului donării voluntare neremunerate și ghidul tehnic elaborat de Comisia Europeană cu privire la colectarea, testarea, procesarea, stocarea, distributia si utilizarea monitorizata a plasmei provenite de la persoane vindecate de COVID-19 pentru tratamentul COVID-19.

Plasma se va administra doar pacienților critici infectati, cu vârsta de cel putin 18 ani, care sunt de acord cu administrarea de plasma convalescenta COVID-19 prin semnarea consimțământului informat și care îndeplinesc o serie de criterii specifice.

 Ce li se cere în continuare donatorilor de plasma convalescentă

Până în prezent au fost înregistrați peste 490 donatori, iar centrele de transfuzie sanguină au distribuit către spitale un număr de 463 unități de plasmă de la donatori vindecați de Covid 19, conform datelor INHT.

În opinia lui Florin Hozoc, CEO-ul companiei Besmax Pharma Distribution care a oferit gratuit 18 echipamente de centrelor de transfuzie sanguină din țară, modificările sunt cosmetice, fiind departe de recomandările din Ghidul european privind colectarea și administrarea plasmei convalescente, publicat la începutul lunii aprilie.

,,Ex-pacienților COVID-19 din România li se cere în continuare să prezinte faimosul dosar cu șină, care să dovedească istoricul bolii și faptul că nu mai sunt contagioși. Nici vorbă de așa ceva în Ghidul european, care se referă doar la o perioadă de 14-28 de zile de la încetarea simptomelor, donatorul putând dona plasmă fără a prezenta documente pe care nu le-a avut niciodată. Doar la noi donatorul e considerat un pericol pentru sănătatea publică și e primit la donare doar dacă dovedește că nu e așa ceva. O astfel de prezumție de vinovăție NU EXISTĂ în ghidul european. În plus, la nivel european se prevede că donatorii de plasmă convalescentă ar trebui recrutați „direct din registrele naționale ale pacienților care au fost infectați cu COVID-19 și s-au recuperat”. În România nu există un astfel de registru, fiindcă autoritățile nu l-au creat”, a precizat Florin Hozoc, pe pagina sa de facebook.

Terapia cu plasmă convalescentă pentru a trata pacienții de COVID-19 se poate aplica și în Piatra Neamț, fiindcă Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț are echipament de plasmafereză donat de compania Besmax Pharma Distribution.