Cezar Irimia, FABC: ,,Cancerul bronhopulmonar face victime majore în România”
Cancerul bronhopulmonar provoacă o cincime din decesele cauzate de cancer în Europa. Aproape 12% din noile cazuri de cancer descoperite și diagnosticate în Uniunea Europeană sunt cazuri de cancer bronhopulmonar. Specialiștii români au discutat, în cadrul unei mese rotunde organizate în preambulul Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului pulmonar, marcată pe 1 august, despre posibilitatea de a realiza un program de screening în România pentru acest tip de cancer și nevoile pacienților și ale cadrelor medicale.
Peste 75% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV). ,,Cancerul bronhopulmonar face victime majore în România, pentru că încă ne confruntăm cu multe probleme: diagnosticul durează 4-6 luni, mulți pacienți nici nu mai apucă să își afle boala. Iar cei diagnosticați care au nevoie de chirugie modernă pot obține acest lucru doar în privat, unde procedurile nu sunt decontate”, a declarat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) în cadrul mesei rotunde organizate de revista Politici de Sănătate.
Potrivit specialiștilor care s-au uitat la experiența altor țări, mortalitatea în cancerul bronhopulmonar ar putea fi redusă cu 20% în rândul populației depistate cu ajutorul unui screening.
,,În primii 10 ani de program de screening pentru cancer bronhopulmonar, peste 70% din toate cazurile ar fi diagnosticate. Dacă toate cancerele bronhopulmonare ar fi diagnosticate în stadiu incipient, am preveni peste 12.000 de decese. Un program de screening ar trebui să pună accent pe județele unde avem incidențe foarte mari- Iași, Neamț, Alba, Hunedoara, Timiș, Constanța, Călărași, Giurgiu, Dâmbovița- cu unități mobile bine dotate care să asigure acces echitabil la analize. Consider că Institutul Național de Sănătate Publică, alături de Ministerul Sănătății, joacă un rol extrem de important în implementarea unui program pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar prin tomografie computerizată cu doze reduse. În prezent, aproximativ 75% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV)”, a explicat prof. dr. Patriciu Achimaș- Cadariu, coordonator științific al Planului național de combatere a cancerului.
Depistarea precoce face diferența dintre o supraviețuire de peste 90% în stadiul 1A de boală și o supraviețuire de sub 3% în stadiul 4 de boală, stadiu în care se prezintă, din păcate, majoritatea pacienților români la diagnostic.
,,Sper să se implementeze un astfel de program de depistare precoce a bolii, dar și de tratament eficient, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu acest procent foarte mare de mortalitate”, a afirmat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
Potrivit reprezentanților Comisiei Europene, programele naționale de screening trebuie extinse și la cancerul pulmonar, iar recomandarea Consiliului privind screeningul pentru cancer va fi publicată în a doua jumătate a anului 2022.
,,Primul pas pentru a combate eficient cancerul bronhopulmonar este să îl recunoaștem ca prioritate. Să dezvoltăm apoi planurile de control specifice cancerului pulmonar și să îmbunătățim planificarea strategică cu Planuri naționale de control. Iar următorul pas este să alocăm resurse în acord cu ținta pe care vrem să o atingem. Trebuie să promovăm o mai bună colaborare și parteneriate cu organizațiile de pacienți pentru a ne asigura că vocea pacientului este integrată în toate politicile și propunerile în domeniul cancerului bronhopulmonar. Să luăm exemplul Germaniei, Olandei sau Spaniei, care au reușit să introducă molecule noi în tratamentul pacienților și să reducă timpul de așteptare pentru rambursare. Avem acces la fonduri pentru cercetare și inovare în domeniul cancerului pulmonar prin Horizon Europe”, a atras atenția europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, energie și cercetare (ITRE) și al Intergrupului de luptă împotriva cancerului.
Datele europene arată că peste 40% dintre cancere pot fi prevenite, iar medicul de familie se află pe tot traseul pacientului oncologic. ,,Medicul de familie se poate implica în prevenția primară - educația privind renunțarea la fumat - pe care intenționăm s-o facem de la vârstele adolescentine. Deocamdată, această prevenție se face doar oportunist, cu ocazia întâlnirilor noastre cu pacientul, cu părinții acestuia și cu pacientul adult ulterior. Tot prevenție înseamnă și consulturile de bilanț, consulturile periodice clinice pe care le face medicul de familie sau ar trebui să le facă la un interval de un an/ maximum 2 ani la adultul tânăr, în care se pot identifica factorii de risc ai cancerului bronhopulmonar și simptomele ascunse ale bolii. Un examen clinic pulmonar ne permite să îndrumăm pacientul spre o investigație radiologică sau spre consultul la medicul specialist pneumolog”, a explicat dr. Sorina Rodica Pop, reprezentant al Grupului de Oncologie și Îngrijiri Paliative – Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), membru în Comisia de Paliație din cadrul Ministerului Sănătății.
Fumatul este unul dintre principalii factori de risc ai cancerelor, mai ales ai cancerului bronhopulmonar, și este evident că sunt necesare politici eficiente de reducere, dacă nu chiar eliminare, a consumului de tutun.
,,Fumatul convențional este implicat în 90% din cancerele pulmonare la sexul masculin și în 70 - 80% din cazuri la sexul feminin. Prevenția cancerului se bazează pe limitarea debutului fumatului la populația tânără. Pentru a obține acest deziderat, sunt necesare actualizări ale legislației în domeniu și măsuri eficiente, similare cu cele din țările care au reușit să limiteze cu succes consumul de produse din tutun. De asemenea, este important ca, atunci când depistăm un cancer pulmonar, să vorbim de abstinența de fumat și de consilierea fumătorului pentru că, astfel, reducem recidiva și apariția unui alt cancer, lucru care este destul de frecvent în ultimul timp. De asemenea, potențăm terapia prin sevrajul tabagic, în special chimioterapia și radioterapia. Și poate că, nu în ultimul rând, și suferințele secundare ale pacientului sunt amortizate. Sunt o serie de obstacole, în general vizibile, atunci când vorbim de asistarea pacientului cu cancer. Este o motivație mai scăzută din partea personalului, din multiple motive, există un deficit de documentare, un deficit de educație și medicația nu este întotdeauna rambursată”, a menționat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele European Network for Smoking Prevention (ENSP), directorul Școlii de pregătire postuniversitară a Societății Române de Pneumologie.
