Asistenții medicali, gradul cel mai mare de infectare cu noul coronavirus dintre categoriile profesionale din sănătate
Federația „Solidaritatea Sanitară” a publicat rezultatele studiului Impactul pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, obținute în cadrul unei cercetări bazată pe un chestionar care a evaluat percepția salariaților. 10% dintre respondenți au declarat că au fost deja infectați SARS-CoV-2, asistenții medicali având procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale.
Un calcul făcut de Federație privind situația medicilor și asistentelor medicale cu COVID-19, în urma rezultatelor sondajului arată că procentul real al lucrători din sănătate care au fost infectați este de cca. 30.000 de lucrători care au fost deja infectați SARS-CoV-2, în loc de 6300 (numărul lucrătorilor cunoscuți a fi fost infectați). Din studiu reiese că 18,2% dintre respondenții care au declarat că au fost infectați au indicat că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19.
28% dintre respondenți au indicat că nu au fost testați SARS-CoV-2 (în condițiile în care cred că ar fi fost cazul); doar cca. 36% dintre respondenți afirmă că au fost testați ori de câte ori a fost nevoie. Cca. 22% dintre respondenți consideră că măsurile luate de unitate pentru siguranța și protecția salariaților sunt insuficiente iar 44,6% cred că sunt parțial eficiente; doar cca. 31% apreciază că sunt suficiente.
Disconfortul accentuat (cca. 73%), creșterea timpului alocat fiecărei manopere (66%) și îngreunarea comunicării cu pacienții (63,7%) sunt principalele efecte ale echipamentelor individuale de protecție. Din punctul de vedere al amenințărilor la adresa sănătății personale cca. 55% dintre respondenți au indicat că echipamentul individual de protecție le generează deshidratare și 36% au indicat dermatita de contact ca efect negativ al purtării echipamentului.
Cum a afectat pandemia personalul medical
Impactului pandemiei COVID-19 a avut ca reprecursiuni creșterea riscului profesional pentru 66% dintre cadrele medicale, înrăutățirea condițiilor de muncă pentru 54% și creșterea complexității activității profesionale în 47%.
Deși Guvernul s-a angajat să limiteze la 3 ore activitatea continuă în același echipament individual de protecție, 68,2% dintre respondenți au indicat că nu beneficiază de acest drept asociat protecției muncii. De asemenea, 42% dintre respondenți nu au beneficiat de drepturile privitoare la supravegherii copiilor. 36% dintre respondenți consideră că le-ar fi utilă consilierea psihologică în această perioadă. 67% dintre respondenți consideră că rolul social al profesiei s-a modificat suficient de mult în această perioadă pentru a necesita și o modificare corespunzătoare a statusului social.
Principalele solicitări/așteptări pe care le au respondenții, în ordinea ierarhică generată de punctajul maxim, sunt: asigurarea materialelor de protecție (92,2%), asigurarea finanțării unităților sanitare (89.3%), raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual (87%), acordarea sporului pentru combaterea epidemiei (86,4%), creșterea sporurilor pentru condiții de muncă peste nivelul minim (cca. 83%), testarea SARS-CoV-2, periodică și gratuită, a tuturor salariaților.
Cercetarea comandată de Federația „Solidaritatea Sanitară” a fost desfășurată în Cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, având la bază un chestionar de opinie adaptat consultării publice, aplicat în perioada 24.09-12.10.2020. Chestionarul s-a adresat tuturor categoriilor de salariați din sănătate, indiferent de forma de proprietate a unității în care-și desfășoară activitatea, invitația de completare și au răspuns la invitația de a completa chestionarul 1709 salariați, 1130 dintre ei furnizând răspunsuri complete.
