Inteligența artificială ar putea contribui la diagnosticarea și tratarea tulburărilor de somn

Tehnologia nouă care folosește înteligența artificială (AI) ar putea fi schimba anumite lucruri în ceea ce privește diagnosticarea și tratarea tulburărilor de somn, potrivit unei noi declarații a Academiei Americane de Medicină a Somnului (AASM).

Inteligența artificială ar putea contribui la diagnosticarea și tratarea tulburărilor de somn

„Când ne gândim la AI în medicina somnului, de obicei ne gândim la utilizarea privind notarea somnului și a evenimentelor asociate. Acest lucru ar eficientiza procesele laboratoarelor de somn și ar elibera personalului pentru îngrijirea directă a pacientului”, a declarat dr. Cathy Goldstein, profesor de medicină a somnului și neurologie la Universitatea din Michigan din Ann Arbor, primul autor al declarației AASM.

Potențialul AI de a moderniza îngrijirea pacientului, de a îmbunătăți predicția bolii, de a optimiza tratamentele și de a ajuta medicii în stabilirea unor diagnostice mai precise este foarte mare, consideră reprezentanții Academiei Americane de Medicină a Somnului, potrivit siteului aiin.healthcare.com

Goldstein a remarcat că AI ar putea ajuta cercetătorii să învețe mai multe despre apneea obstructivă în somn, ajutând medicii să aleagă un tratament adecvat pentru pacientul potrivit la momentul potrivit. Cu toate acestea, AASM a avertizat asupra faptului că AI trebuie integrată cu atenție pentru ca pacienții să vadă aceste avantaje.

„Instrumentele AI reprezintă o mare promisiune pentru medicină în general, de aceea vrem să interfațăm cu industria într-un mod care să încurajeze utilizarea sigură și eficientă a software-ului AI pentru a beneficia pacienții noștri. De aceste instrumente pot beneficia pacienții numai dacă sunt utilizate cu o supraveghere atentă”, a e de părere dr. Goldstein.

La nivel global, printre afecțiunile frecvente care presupun tulburări ale somnului se numără: sindromul de apnee în somn, cu prevalență de 4% la bărbaţi şi 2% la femei,  insomniile care afectează 1-10% din populația generală, crescând până la 25% la vârstnici, sindromul picioarelor neliniștite și narcolepsie - adormirea bruscă în timpul zilei în perioada de veghe.

Primul studiu care tratează prevalența tulburărilor respiratorii în somn, la copiii din România, a reliefat că 9,6% dintre copii sunt la risc pentru tulburări de respirație în timpul somnului. Tulburările de respirație în timpul somnului (TRS) sunt recunoscute, în prezent, ca afecțiuni prevalente la adulți, dar și la copii cu implicații asupra creșterii și dezvoltării, implicații metabolice și neurocomportamentale.

Forma cea mai severă a acestor tulburări este reprezentată de sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO), acesta fiind caracterizat de episoade recurente de obstrucţie parţială sau totală a căilor respiratorii superioare, cu afectarea oxigenării și perturbarea arhitecturii somnului.

,,În ultimii 50 de ani, s-au făcut progrese importante în înțelegerea, atât a cauzelor, a consecințelor, cât și a simptomelor sindromului de apnee în somn de tip obstructiv, somnolența fiind un simptom clasic la adulți pentru lipsa unui somn de calitate. Comparativ cu adulții cu SASO, copiii care nu dorm bine sunt mult mai rari somnolenţi, ei sunt, mai degrabă, hiperactivi, agitaţi, pot prezenta dificultăţi școlare şi de învăţare. Pe termen lung, apneea în somn poate duce la complicații severe cardiovasculare, respiratorii și metabolice”, a precizat prof. dr. Florin Dumitru Mihălțan, Președintele Societății Române de Pneumologie.