Dermatita atopică, o nouă provocare pentru pacienții cu această boală în contextul pandemiei de coronavirus
În fiecare an, pe 14 septembrie este marcată la nivel global Ziua Mondială a Dermatitei Atopice, o boală cronică autoimună, cu o incidență de până la 20% în rândul adolescenților și aproximativ 3% în rândul adulților. Peste 200 de milioane de oameni din lumea întreagă se confruntă cu dermatita atopică. În contextul ultimelor luni, în care pandemia de COVID-19 a impus spălarea și dezinfectarea frecventă a mâinilor, pacienții cu dermatită atopică trebuie să adopte măsuri de protecție fără a provoca iritare la nivelul pielii cauzată de spălarea frecventă a mâinilor și folosirea dezinfectantului.
În România se respectă procentul european, de 20% la copii, care scade odată cu înaintarea în vârstă. Practic, un copil din 3 și un adult din 10 suferă de DA. O treime dintre pacienții care dezvoltă dermatită atopică (DA) în copilărie vor avea boala și la maturitate.
,,Este o boală frecventă, mai frecventă decât psoriazisul”, a precizat dr. Alin Nicolescu, medic dermatolog și Secretarul General al Societății Române de Dermatologie.
Potrivit medicului, DA este nu are manifestări specifice, se poate confunda foarte ușor și este mai mult decât o boală de piele. Este caracterizată prin leziuni uscate, sub formă de solzi care apar pe piele și produc prurit (mâncărimi). Aceste leziuni se infectează deseori, provoacă dureri și probleme cronice de somn. Dermatita atopică, nu este ”doar o eczemă”. Este o boală cronică a sistemului imunitar, cu efecte vizibile atât fizic, cât și psihic.
,,Atunci când este asociată cu astm, cu rinita alergică, febra fânului, dermatita atopică dublează povara bolii pentru pacient”, a precizat dr. Alin Nicolescu, în cadrul unui eveniment online. Potrivit Asociației Române de Educație în Alergii, ,,deși leziunile cutanate se pot ameliora în timp și severitatea bolii poate scădea, dermatita atopică poate persista indefinit, chiar toată viața la pâna la 60% dintre pacienți. Un procent mai mic de pacienți, aproximatix 18%, dezvoltă primele simptome ca adulți după vârsta de 20 de ani”.
Cum se tratează?
Dermatita atopică nu poate fi vindecată, dar simptomele ei pot fi ameliorate prin aplicarea unor tratamente topice, cum ar fi cremele hidratante și anti-inflamatorii. Fiind o boală imunologică, DA e uneori tratată cu medicație care suprimă sistemul imunitar, cum ar fi tratamentul cu corticosteroizi, cu ciclosporina sau cu antihistaminice.
Odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19 persoanele care suferă de DA s-au confruntat cu o nouă serie de probleme. Cei care suferă de DA trebuie să pună în balanță protecția față de coronavirus și iritarea la nivelul pielii provocată de spălarea frecventă a mâinilor și folosirea dezinfectantului. Cei care suferă de forme severe de DA folosesc tratamente sistemice cu corticoizi, antihistaminice sau ciclosporină, pentru a calma simptomele supărătoare. Dar toate aceste terapii sistemice menționate suprimă sistemul imunitar, expunând astfel persoanele care folosesc aceste terapii la riscul de a lua virusul.
,,Dermatita atopică este o boală costisitoare, iar costul de îngrijire pentru unii este inaccesibil. Tratamentele medicamentoase sunt acoperite doar parțial de asigurările de sănătate, iar produsele complementare medicamentelor, precum creme emoliente, produse de igienă și de curățenie, lenjerie de pat, haine, alimente, purificatoare, dezumidificatoare și alte aparate electrocasnice sunt susținute din bugetul propriu”, susține Asociația Română de Educație în Alergii, într-o postare pe facebook.
Referitor la băile și dușurile regulate care pot produce agravări și pusee ale dermatitei atopice, specialiștii Asociației sunt de părere că pielea trebuie spălată regulat, temeinic dar cu blândete, pentru a înlătura mecanic alergenii și substanțele iritante, crustele si contaminanții infectioși. Se poate face baie sau duș, cu durata cât mai scurtă, cu apă calduță (28-32 grade, ideal), folosind un produs de spălare special destinat pielii atopice sau un ulei de baie.
